duminică, 28 octombrie 2012

Scoala americana vs scoala romaneasca


 

A inceput scoala de-a binelea deja.. am intrat in febra testelor, pregatirilor pentru teza... semestrul ii scurt, materia lunga.

Eu ma mai relaxez cu cate-un serial, o carte... mai rar un film sau o iesire pe afara. Ma uit la Gossip Girl, la 90210, la Glee, la The Vampire diaries.. Toate aceste seriale unde apare viata adolescentilor (sau in cazul Gossip Girl si 90210, a fostilor adolescenti), imi aduc aminte si remarc secventele in care ei sunt la scoala, nu pe la petreceri fancy sau prin cimitiruri in miez de noapte, si savurez detaliile putine oferite din modelul de scoala americana. Desigur, aflu amanunte si de la verisoara mea, fosta eleva in scoala canadiana, insa prima oara m-am intalnit fata in fata cu modelul scolii americane in seriale si desene animate.

Nici nu mai stiu cand a fost prima oara cand am vazut o scoala la televizor.. poate in Copii de la 402? Sau Viata cu Louie? Oricum... ideea este ca vazusem un model de "scoala", care apoi nu l-am regasit in ceea ce noi numim "scoala". M-am comformat, evident, altfel nu mai ajungeam pana in clasa a 11-a :)). M-am asteptat ca la liceu, sau macar la un liceu mai de prestigiu, scoala sa semene cu ce vedeam la televizor. Evident nu a semanat (poate seamana in scolile private din Bucuresti).

Eu nu vreau sa ma refer neaparat la partea din scoala americana legata de modelul de invatamant, materii etc, ci la partea vizibila: culoare, dulapioare, laboratoare, stilul fara clase fixe, pauza de lunch, cantina, elevii venind mereu la locker-ele lor etc. Mereu mi-au facut pofta lucrurile astea.

Pe voi va atrage? Au reusit programele de la tv care promoveaza stilul american sa va seduca? Sau preferati scoala noastra clasica, romaneasca cu elevii cu ghiozdanul incarcat in spate, clasele fixe si dirigintii, holurile cu peretii goi, pauza mare cu elevii mancandu-si sendvisurile in banca..?
 
Poze:

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Vant si leapsa despre blogging

 

Vremea de afara imi vine ca o manusa. Simt prin toti porii ca a venit cu adevarat toamna. Un vant placut, racoros, ce plimba frunzele cazute de colo colo, aer umed, sta sa ploaie, iar cerul nu intrevede nicio raza de lumina. Da, asta imi place sa vad pe geam, stand la caldura, savurand un ceai si ascultand Fleetwood Mac.
Intre timp imi delectez creierii cu Dostoievski, Crima si pedeapsa, pe care carte o iubesc tot mai mult cu fiecare pagina data.
  
Va las cu o leapsa, asa, de sambata.



Leapsa  e creata de: mistocareala.ro si e  primita,  mai demult, de la: Stefan

1. De ce bloggingul? 
Aici am ocazia sa ma fac ascultata si auzita... Stiu ca nu am foarte multi cititori, insa stiu ca macar exista cineva care ma aude si care se da si el/ea cu parerea despre ce zic.
 
2. Câte bloguri ai avut? Şi câte ai a momentan?
Am mai avut bloguri, dar nu serioase. Am vrut eu sa-mi fac blog cu stiri despre RBD, pe vremea cand mai existau inca, apoi unul cu tot felul de prostioare.. am avut si forumuri, chaturi, conturi ici-colo.. :P Mereu mi-a placut sa am si eu tot ce era la moda intr-un anumit moment. Numai cu facebookul ma pot lauda ca il am dinainte sa devina popular la noi.
 

3. Care a fost primul tău blog? Şi care este actualul?  
Cum am zis mai sus, am mai avut chestii ce se puteau chema bloguri, dar despre acesta as spune ca e primul, actualul si, sper, cel pentru totdeauna.
 
4. La ce vârstă ai avut primul blog şi ce vârstă ai acum? 
Habar n-am.. 11-12 ani? Acum am 17 ani.
 
5. Primul blog şi-a atins apogeul pe care presupun că l-ai stabilit? Dar actualul blog?
Haha, nu, lol! Actualul blog sper, banuiesc, ca nu si-a atins apogeul inca.


duminică, 21 octombrie 2012

Ce se face la majorate?

 

Nu am vazut eu prea multe, doar am mai auzit, insa sunt curioasa care e experienta voastra si parerea voastra despre cum se desfasoara un majorat.

Parerea alor mei parinti e clara: "Va jucati, dansati, povestiti, nu? Pe vremea mea....". Mda. Sigur. Sunt mai multe tipuri de majorate: mari, mai mici, la club, la salon, dar toate au in comun doua lucruri: alcool si petrecut in semi-betie o noapte intreaga. Adica, serios, nu e asa? Depinde si de persoana sarbatorita si de invitati, dar e clar ca toata lumea se deslantuie la majorate. In fond ai devenit adult, poti sa faci ce vrei cu viata ta.
Cred ca singurele momente care mai pastreaza impresia unei sarbatoriri a unei zile de nastere sunt primirea cadourilor, tortul, desfacerea cadourilor.

Eu imi voi sarbatori majoratul peste 3-4 luni, insa nici nu stiu daca o sa mai dau petrecere pentru asta. N-am fost niciodata adepta grupurilor mari de persoane, si singura data cand am avut multi invitati a fost la ziua mea dintr-a 4-a. Dar atunci existau parintii care sa se ocupe de copii si tu n-aveai nicio grija sau problema. Asadar, cum nu vreau si nici nu am un grup asa mare de prieteni apropiati, nu vad cum mi-as tine majoratul, cand se stie ca majoratele nu se pot tine precum zilele de nastere obisnuite, trebuie sa fie petrecere mare, altfel nu mai e distractie. Nu as vrea sa am grija invitatilor care se imbata, a celor care exagereaza cu distractia. Personal mi-as dori sa-mi sarbatoresc ziua in grup restrans, intr-un loc intim, nu sunt nici genul de animatoare de petreceri, iar muzica mea place la prea putini prieteni ai mei, iar pentru dansat pe muzica comerciala si baut toata lumea se boate duce in baruri si cluburi. Insa nu asta e si ideea societatii. Adica ce? Sarbatoresti 18 ani si ma inviti sa vin sa stau impreuna cu alte 5 persoane la o masa la o cafenea? Um..... nu stiu, mai vad eu daca pot veni.

Parerea mai putin pozitiva care o am vine de la un majorat la care am participat recent, unde cine n-a plecat inainte de 3 noaptea, a ajuns sa doarma turta pe banci de beti ce erau. E drept ca m-am ametit si eu si am ajuns sa ma intind si eu pentru vreo 30 de minute si sa-mi para rau ca nu am plecat la o ora mai decenta. Dar eram prietena apropiata cu gazda.

Sunt curioasa de experientele si gandurile voastre legate de majorate.

p.s. Sa se observe sarcasmul aruncat din loc in loc, va rog!

miercuri, 17 octombrie 2012

Din trafic....in rai

 

Deci eu nu stiu ce se intampla cu lumea asta... Accidente, morti, sinucideri.. mai ho!Chiar de dimineata era sa fiu martora la doua accidente: tramvaiul in care eram aproape intrase intr-un autobuz, si tot tramvaiul in care am fost aproape daduse peste un om, pornind de la semafor foarte repede. Eu inteleg ca dimineata toata lumea e fucked up, dar pana unde? Unii ar trebui sa stie ca la volan NU TE URCI CU NERVI!

Carnetele de sofat se dau prea usor si nu se face niciun test adevarat pentru determinarea conditiei psihice, adica daca omul e apt sau nu sa reactioneze in conditii extreme in spatele volanului, daca are capacitate mentala sa nu se piarda cu firea in trafic. Asa ca atunci cand esti la volan trebuie sa fii in conditie psihica cat mai perfecta. NU te urci obosit, NU te urci dupa ce ai baut nu stiu cate doze de red bull, fiindca vei primi aripi spre rai, de prea multa energie, NU te urci nervos, NU te urci stresat si panicat la volan!!

Trecand peste episodul asta.. mai vroiam sa imi exprim oful de ceva. De curand am auzit ca murise in Timisoara un elev, din cauza ca era pe motocicleta si ocolise o pisica de pe drum si astfel a intrat cu motocicleta in ceva, ceva de genul acesta. Ma enerveaza faptul ca toata lumea sigur a inceput sa comenteze ca "vai, e vina pisicii", "vai, a murit din cauza unei pisici, nu trebuia sa se afle acolo in mijlocul drumului", "era prea tanar sa moara..in felul asta.." bla bla.

In primul rand daca ar fi avut casca pe cap sigur nu ar fi murit, in al doilea rand nu e vina pisicii ca se afla in mijlocul drumului, pe o alee dintre blocuri nu te pui sa circuli cu asa viteza incat sa nu aiba matza timp sa fuga sau tu sa franezi (caci evident, in plina strada, cu doua beni, foarte circulata, nu avea ce sa caute o pisica, deci e clar ca accidentul s-a petrecut undeva pe o straduta), si in al treilea rand.. ti-ai cam facut-o cu mana ta.. era mai nasol daca ti-o facea altul.. pentru ca lasai o persoana cu constiinta praf pentru tot restul vietii.

In rest..condoleante, insa e numai vina omului si a lumii pe care a creat-o! Iar noi toti ar trebui sa fim constienti ca oricand ni se poate intampla si noua sa murim sau sa ajungem la spital din accidente rutiere, asa ca.... reciteste textul bolduit!



sâmbătă, 13 octombrie 2012

Seriale, lipsa de chef si muzica

 

Daaaa, au inceput serialele favorite! Iubesc perioada asta a anului :) Cred ca orice serialofil stie sentimentul.

Saptamanile trecute au inceput comediile (two and a half men, how i met your mother), saptamana aceasta si dramele (the vampire diaries, gossip girl etc). Pentru mine a fost mereu o placere sa ma uit vineri seara la toate episoadele aparute in timpul saptamanii, incepand cu cel mai savuros, cel de la TVD. :)

Voi la ce seriale va mai uitati? Mie imi place sa mai descopar din cand in cand cate unul nou. Lista mea nu e prea bogata.

In alta ordine de idei, vreau sa ma scuz ca nu am mai scris de mult. Am asa o "scarba" (in lipsa unui cuvant mai dragut) de blog in ultima vreme, si cred ca se vede :)) Promit ca voi reveni..candva. Am mai avut perioade cand mi se taia cheful de scris, dar imi revenea. Pe langa asta am vazut ca nici voi, cei care va am in blogroll, nu mai scrieti asa des ca in timpul verii. Deci poate nu e numai la mine lipsa asta de chef in perioada asta.

Adevarul este ca, desi nu am foarte multe teme sau de invatat (inca), semestrul 1 a devenit un semestru teroare, pentru ca desteptii astia de la minister considera ca e ok ca anul scolar sa fie impartit astfel. 3 luni semestrul 1 si 6 luni al doilea. Pai e normal ba boilor?


Meanwhile, va invit s-o ascultati pe tipa asta:



Este una din finalistele X Factor din Marea Britanie, o tipa care eu zic ca are o voce superba si canta foarte bine, seamana incredibil cu Amy Winehouse amestecata cu Aretha Franklin, iar melodiile sunt delicioase.

marți, 9 octombrie 2012

Preturile date naibii


 
 ?

Facandu-mi, ca orice adolescenta, raita lunara prin magazine sa vad ce e nou, am intrat ieri si prin magazinele de haine din mall, sa-mi mai iau una alta trebuincioase. Nu stiu daca e parerea mea, dar parca preturile tot continua sa creasca subtil pe an ce trece. Am mai scris eu o postare despre asta anul trecut, dar acum simt ca am motive sa ma mai repet. De data asta am stat si am cugetat, punandu-mi intrebarea: De ce unii chiar dau atatia bani pe haine?

Sa fie clar: nu vorbesc despre haine de firma aici. Vorbesc despre magazine banale care se gasesc pe la mallul din Timisoara: Terranova, Bershka, New Yorker, H&M etc. Dupa parerea mea mallul nu ar trebui sa se transforme in ceva unde nu pot veni sa cumpere decat lumea cu venituri uriase, sau un loc de vazut cu altii si plimbat. Utilitatea lui ar fi aceea ca aduna mai multe bagazine la un loc si astfel poti gasi mai usor hainele care iti trebuie. In fine.

Raspunsul care mi l-am dat singura pentru intrebarea ce am pus-o este urmatorul: unele persoane dau atatia bani pe imbracaminte pentru ca s-au lasat prostiti de producatori. E o chestiune de influentare a populatiei. Si nu se aplica doar in domeniul imbracamintii. Nu spuneti ca unele persoane dau bani pe acele haine pentru ca isi permit. Multe dintre ele nici nu isi permit, dar nu-si dau seama, iar cele care cu adevarat isi permit, bravo lor, norocul lor, dar nu sunt asa numeroase. Dar asta e din nou alta poveste.

Eu personal nu dispun de un buget mare. Asa ca evident sunt nemultumita de preturile uriase (nu numai cele ale articolelor vestimentare). Dar cu toate astea reusesc si eu sa-mi cumpar cam ce am nevoie, sa-mi mai fac cateodata o pofta, dar mereu sunt lucruri la care trebuie sa si renunt. Veti zice: dar de ce mergi la mall si nu la magazine de cartier, bazaruri? Pai pentru ca in zona mea nu exista niciun alt magazin in afara de mall, si putin mai departe si Euro (cu denumirea oficiala de centru comercial, dar care este mai degraba o piata/un bazar de haine si alte chestii), astfel incat rar ajung sa mai cumpar si de altundeva.
Revenind la preturi: Chiar NU mi se pare normal, nici chiar pentru mall, ca o pereche de blugi sa fie in medie 170 de lei (acum 2 ani pot sa jur ca erau in medie 100-120 de lei), un cardigan crosetat sa coste in medie 120 de lei, un pulover in medie 80 de lei si tot asa. Separat nu suna asa mult. Dar cand le combini cu alte articole de care mai ai nevoie sa-ti iei iese enorm. Sa zicem ca lista mea de cumparaturi ar fi: o pereche de botine, o fusta scurta de seara, o esarfa, un cardigan, o curea. Preturile aproximative pentru aceste produse: botinele- 150 lei, fusta- 70 lei, esarfa- 50 lei, cardiganul- 90 lei, cureaua- 40 lei. Totalul? 400 de lei! Cate produse am cumparat? 5! Normal? NU!

Cum ma descurc eu?

duminică, 7 octombrie 2012

Secrete din culise, partea 5 & Happy 200!


 
 Defapt happy 201! Vroiam ca aceasta postare sa fie a 200-a postare, insa faptul ca saptamana trecuta am postat prea putin mi-a dat peste cap planurile. Deci... sarbatorirea a 200 de postari. E drept, nu-i mare lucru, caci am fost o lenesa si intr-un an si jumatate de bloguit am adunat doar atatea postari. Dar sper ca debitul postarilor va creste in viitor.
Va las cu niste cautari funny si dubioase care au dus la mine pe blog:


осенний дождь - ?

numi fac temele - pacat, fiindca evident ai fi invatat cum se scrie nu-mi

cos in nas - nu vreau sa stiu

cel mai bombat fund din romania2012 - exista astfel de clasamente?

cartea one direction - ce, deja au biografie? :))

one direction poza foarte rara - ce te face sa crezi ca eu o detin?

mama mi-a citit jurnalul - si mie, da' nu ma plang pe google

cele mai noi manele - ce măăă?

imagine fetele guale - hai sa te ajut: daca vrei sa vezi tipe goale, draga pusti la pubertate, incearca "fete goale"

ce gandesc persoanele homosexuale - ce sa gandeasca, doar nu-s extraterestri?!

ochelari de soare pentru catei - pe bune?

cum va place fundul - mie mi-l place nici prea mare nici prea mic, usor bombat, neparos etc... tie? :P

ma excita pantalonii de latex - dafuq? nu inteleg, e porno blogul meu si nu stiu eu?

daca imi place sf inseamna ca sunt rea - de unde ai mai scos-o si pe asta?


:D

vineri, 5 octombrie 2012

Naiva?

 

De ce unele persoane trebuie sa vada doar raul in altele? Eu am crezut intotdeauna cu tarie ca exista ceva pozitiv in orice om, fie el si un criminal. De aceasta am primit eticheta de naiva.

Si oare de ce sa fii mereu banuitor? E adevarat ca viata e o jungla, ca oamenii sunt cu doua fete, ca te trezesti intepat pe la spate de cine nu te asteptai... Cu toate acestea nu trebuie sa devenim retrasi si suspiciosi, doar pentru ca cineva ne-a tradat increderea. Mie mi se pare un mod gresit de a vedea lumea. Nu e bine nici sa fim prea fraieri si naivi, ci sa pastram un echilibru. Mereu echilibrul e cheia.

Mi se zice ca sunt naiva, dar eu prefer sa cred ca incerc sa percep lumea cu ochii larg deschisi, fara sa am idei fixe. Nu-mi (mai) place sa barfesc, iar daca o fac barfesc obiectiv (nu sunt ipocrita si nu zic lucruri rele neadevarate despre acea persoana, vad si binele in acea persoana).

Da, e adevarat ca am primit multe intepaturi de la oameni, niciodata nu am fost fata cea placuta de toata lumea, care iubeste pe toata lumea si petrece timp cu o gramada de oameni. As putea zice chiar ca nu prea iubesc compania oamenilor (acum nah, nu-s nici pustnica), ci doar cea a prietenilor si a persoanelor pe care stiu ca le plac. Am avut "dusmani" in scoala generala si chiar si acum in liceu si am trecut prin multe certuri si purtari murdare (barfe, injuraturi, paraturi etc), dar mereu in adancul mintii mele stiam ca dincolo de ura, sunt lucruri ce le apreciez la acea persoana, sau macar sunt si calitati la acea persoana.

Poate ca acum nu mai sunt asa naiva. Cand eram mica am fost crescuta intr-un spirit foarte optimistic si de perceptie roz a vietii.. cum e si normal. Am avut o copilarie inocenta si numai de la colegi si prieteni am aflat lucruri "murdare" despre viata. Inca mai invat...

Nu stiu daca mi-ati inteles punctul de vedere si ceea ce incerc sa zic.. Poate sunt naiva.. Voi?


luni, 1 octombrie 2012

Mi-e dor de...octombrie!

 

Octombrie deja! Va vine sa credeti? Eu nu-mi dau seama cand a trecut septembrie... a fost cald ca vara, frunzele abia daca au apucat sa se ingalbeneasca, ploaia ne-a crutat, la fel si frigul...
Azi in Timisoara a fost cald ca in mijloc de iulie. Sa mai zica cineva ca asta nu-i incalzire globala!!

Octombrie in anii trecuti era destul de calm, insa era batut adesea de vanturi friguroase care iti reaminteau de prezenta toamnei. Cireasa de pe tort era evident Halloweenul, pe care eu il astept cu nerabdare si anul acesta, desi mai niciodata nu l-am sarbatorit cu adevarat.

Ca sa nu mai zic ca se fac pregatiri pentru bal, magazinele sunt pline de fete care isi cauta rochia perfecta de boboc... Eu am depasit perioada aia. Acum, intr-a 11-a, nu ma mai atrag balurile. De altfel nu am avut niciodata experiente prea placute la astfel de evenimente. As da un bal al bobocilor in intunecosul si zgomotosul club Heaven, pe o dupamasa cu colegele apropiate la ceainaria de la Carturesti, ori la un bar din apropierea scolii.

Scriu lucruri fara legatura, nu? Toamna imi da chef de scris, ma face melancolica.. defapt amintirea ei.. pentru ca asa cum am zis, vremea de afara numai a toamna nu arata. Dar mi-e dor.. tare dor de toamnele copilariei mele.. toamne care urmau zgomotului si veseliei verii, toamne care ma aduceau inapoi acasa, cugetand in scaunul de la birou, cand ar fi trebuit sa imi fac temele... :)

In fine.. va las cu o melodie superba care ar trebui sa fie definitia muzicala a lunii octombrie :P




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...