luni, 30 aprilie 2012

Cum arată raiul pe Pământ? (pozeee)

Zilele astea tot am căutat pe net poze cu cele mai frumoase locuri de pe pământ, şi am observat că dacă dai search "paradise" pe Google imagini, ceea ce găseşti sunt poze cu locuri exotice, oceane şi mări albastre de pe la ecuator...în concluzie poze cu ape.

Oare de ce zonele astea sunt considerate "raiuri pe Pământ" şi alte locuri aşa frumoase de pe mapamond sunt uitate? Nu sunt la fel de frumoşi şi divini munţii Stâncoşi, Marele Canion sau Taj Mahalul? Căutaţi pe Google "cele mai frumoase locuri din lume" şi veţi vedea că majoritatea sunt poze cu ape...

Câteva "paradisuri" unde mi-aş dori să ajung:




sâmbătă, 28 aprilie 2012

Vreau...

...să învăţ să fac baloane de gumă
...să am mai mult curaj
...să mă duc în spatele blocului şi să ascult sunetele
...să mângâi un câine vagabont
...să ascult mai mulţi clasici
...să mă uit la un film comedie care să mă facă să mă prăpădesc de râs
şi nu în ultimul rând: să mănânc o îngheţată mare de ciocolată...

:)
Voi ce mai vreti zilele astea?

joi, 26 aprilie 2012

Facultate la 80 de ani

Mă gândeam zilele trecute la cei care merg mai tarziu la facultate.. mai precis după ce au trecut de floarea vârstei. Mai are rost să ai vise şi ambiţii la 80 de ani?
 

"In prima zi de facultate, profesorul ni s-a prezentat si ne-a dat drept sarcina sa facem cunostinta cu cineva necunoscut. M-am ridicat sa ma uit in jur si atunci o mana fragila imi atinse umarul.
 Cand m-am intors, am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta.
 Spuse: - Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?
 Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
 - Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta? am intrebat.
 - Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii, raspunse ea zambind.
 - Hai sa lasam gluma, am reluat.
 Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare  la varsta ei.
 - Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul, imi spuse.
 Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata.
Ne-am imprietenit pe loc.

 Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
 De-a lungul anului, Rose a devenit " mascota " campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.

 La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile  ei.
 A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
 - Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, Lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu.

 Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:


miercuri, 25 aprilie 2012

Femeile complicate

Postul ăsta va merge în două direcţii:

Prima oară, faptul că bărbaţii categorisesc toate femeile cu acelaşi atribut şi anume că sunt complicate. Se face atât de multă propagandă pe treaba cu ciudăţeniile femeilor, încât ajungi să te vezi pe tine însăţi mai complicată decât eşti. Eu sunt femeie, dar nu mă simt de neînţeles. Cel puţin nu din cauza sexului, ci mai curând a minţii. Aşa că dragilor, nu ştiu ce probleme aţi avut voi cu femeile, dar nu toate suntem personaje de telenovelă.

 
În al doilea rând.. eu nu le înţeleg pe tipele astea care sunt aşa nişte drama queens! Că adusesem vorba de telenovele mai sus, eu cred că unele se uită prea mult la porcăriile alea clişeistice şi copiază pe fiecare Rosalindă şi Louisiană ieftină ce o văd plângând, complotând sau urlând pe micul ecran. Când dai de o astfel de făptură cred şi eu că bărbaţilor le vine să fugă mâncând pământul, şi nu numai ei...

duminică, 22 aprilie 2012

Leapsă cu filme, muzică şi cărţi

Eu sunt mare amatoare de completat chestionare, oracole, etc. De mică completam fiecare chestionar sau formular ce-l găseam pe la mama în reviste :P
Aşa că, cum să nu fur eu de pe ici, de pe colo câte o leapsă? Asta este preluată de la Love for books .

1.Prenumele tau.
Alexandra


2.Culoarea preferata.
Violet

3.Filmul preferat.
hmm.. Burlesque :P, dar si The King's Speech si A Clockwork Orange

4.Piesa preferata.
prea multe..dar momentan... The Pretenders - I'll stand by you (fiindca e superba), Bon Jovi - Runaway (bine, de la Bon Jovi, toate, dar conform celor mai ascultate piese din iTunes, asta e :P), Lady Gaga - Dance in the dark (geniale versuri) , Queen - A kind of magic, Bohemian Rhapsody (classics), Rihanna - Take a bow (mi-e dor de vechiul stil muzical al Rihannei)


5.Ultima piesa ascultata.
Bonnie Tyler - Total Eclipse of the Heart

6.Prima recenzie facuta.
la un film: The Roommate

vineri, 20 aprilie 2012

Cum a trecut vacanta...

Au fost 2 saptamani de stat acasa, lenevit, no school, distractie.. La inceputul vacantei aveam propus sa fac atatea lucruri, dar cred ca abia am facut pe jumatate. Aveam propus sa incep si sa termin o carte- nu s-a intamplat. Aveam propus sa ies aproape in fiecare zi si nici asta nu s-a intamplat. Daca va vine sa credeti am stat o saptamana incheiata in casa. Mi-am depasit propriul record!

Ce am realizat saptamanile astea? Sa vedem..
-am ajuns la 3% pagini citite din Dracula (Bram Stocker).. wow, ce munca acerba..de precizat ca o citesc in engleza asa ca nu radeti de mine :)) In alte 2 saptamani mai reusesc si eu sa mai fac 2%..
-mi-am reorganizat micuta biblioteca, iar acum arata asa dragut si totul e perfect aranjat ca nici nu-mi vine sa pun mana pe ea
-am descarcat si am ascultat muzica ca obsedata :)) am ambitia asta de a ajunge la minim 100 de ascultari in iTunes pentru fiecare piesa.
-m-am apucat de serialul Glee. poate fac un post despre el mai incolo.
-mi-am facut lista cu ce cumpar si ce duc in excursia la mare :P eu mereu fac planuri devreme, parca fac timpul sa treaca mai repede...

..si cam aici se opreste lista activitatilor mele importante..
Nu stiu..sunt singura care atunci cand da de timp liber cu caruta il iroseste? Indoi-m-as. Voi ce faceti in vacante/concedii?

One of my fav songs:


p.s. Pt fanii rockului: nu ratati maine si poimaine weekendul celor mai bune melodii rock de la Europa Fm :)

miercuri, 18 aprilie 2012

Nenorocitele de coşuri

..Coşmarul pubertăţii nu?
 
Zilele trecute mi s-a întâmplat să-mi iasă un coş d-ăla mare şi căpos fix în vârful nasului. Ăsta e cel mai rău loc, fără discuţii. Se vede de la o poştă că ai buton pe faţă de făcut "tiiiit" pe el.

Eu am fost mereu de părere că nu-i bine să-ţi storci coşurile, fiindcă poţi rămâne cu urme urâte, însă ce te faci când acestea nu se mai duc de zile înşir..? Până la urmă după ce am dat cu toate cremele din casă, inclusiv cu Voltaren (da, aţi citit bine, Voltaren, antiinflamator pentru încheieturi), am lăsat la o parte forţele chimice şi am trecut la cele fizice: degetele şi tifonul. Am gâdilat coşul din toate direcţiile, dar nimic. Nu se lăsa şi îmi era frică să apăs mai tare. Am zis că-l mai las maxim până seara şi dacă nu se duce de unul singur, that's it, îl împung.
Şi culmea că până seara, cum am dat cu veşnica mea soluţie anti-impurităţi şi apă, cum a zburat şi coşul şi m-a lăsat să mă descurc cu "cuibul" lui. Una peste alta, locul unde a fost s-a vindecat, deşi mai am încă o pată roşie.

Eu nu păţesc prea  des să am de-a face cu astfel de coşuri, cu puroi and stuff, ci deobicei am din acelea micuţe, ce trec după maxim 2 zile...

marți, 17 aprilie 2012

Societatea este o portocală mecanică- simplă la exterior şi complicată la interior

Vreau să vă prezint astăzi unul din filmele care le-am vizionat recent, într-o seară cu prietenii: A Clockwork Orange, regizat de celebrul Stanley Kubrik. De la început o voi zice: e super!

Avertisment: Filmul nu este destinat minorilor, conţine scene de violenţă extremă, viol, nuditate şi proastă influenţă asupra copiilor.

Filmul face parte din genurile psihologic, crime, drama.
Acţiunea, pe scurt, sună cam aşa:
În Anglia viitorului apropiat, o bandă de tineri se distrează în fiecare seară, sub influenţa drogurilor, bătând şi violând victime fără ajutor. Alex, cel care este capul bandei, dezaprobă o parte din cele întâmplate, aşa că ai lui îl abandonează în mâinile poliţiei. Este incarcerat, dar pentru a-şi reduce pedeapsa, este de acord cu un tip de tratament nonconformist prin care îi este "spălat" creierul şi astfel este schimbat - ajunge să urască violenţa şi tot ceea ce presupune ea (cel puţin aşa pretinde). Însă după ce este eliberat, vechii săi prieteni îl găsesc, iar revederea nu promite a fi prea plăcută.
conform cinemarx.ro 

Acuma părerea mea personală (atenţie pot fi spoilere):


- Filmul este lipsit de orice cenzură şi nu scuteşte pe nimeni să vadă cum este defapt realitatea, o realitate ascunsă, meschină, ce se petrece chiar sub ochii celor mai nevinovaţi cetăţeni. Dacă acţiunea este dusă un pic la extreme, este pentru a sublinia faptul precizat anterior. Trebuie să fiţi tari de fire şi să nu vă grăbiţi să trageţi concluzii.
 

luni, 16 aprilie 2012

Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?



Ca sa nu ma plictisesc de Paste, m-am pus si am terminat de citit o carte ce o incepusem de multa vreme si am abandonat-o fiindca mi-a trebuit mie sa citesc sinopsisul: Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd de Agatha Christie.

Stiti ca sunt o mare fana a genului politist, dar si mai mare fana a Agathei Christie :) Cartea asta a fost una dintre cele mai bune ce am citit-o de la ea. Se poate compara cu Crima din Orient Expres sau Cursa de soareci privind profilul criminalului.
Romanul este renumit nu atat pentru vreo crima spectaculoasa, ci pentru deznodamantul sau. Nu incercati sa ghiciti criminalul caci nu aveti nicio sansa.

Desi stiam inca de la inceputul cartii cine este faptasul, am citit cartea pana la final cu sufletul la gura deoarece nu imi puteam inca inchipui cum s-au petrecut faptele. Cum putea el, criminalul, sa fi facut totul de unul singur? Cum s-a fofilat atata nefiind prins? Cum..? Cartea nu numai ca da regulile genului politist peste cap, dar forteaza si barierele gandirii si a imaginatiei. Veti vedea.

Pe scurt este vorba despre doua personaje ucise, mai intai o vaduva care s-a sinucis, fiind santajata, si un barbat bogat care a fost ucis deoarece stia prea multe.

Cea mai buna parte? Ultimul capitol, capitolul dezvaluirilor secretelor celor mai ascunse si mai josnice, si deznodamantul extrem, definit intr-un singur paragraf. Mie mi-a trimis un junghi in inima sau in creier, sau nu stiu unde, cert este ca lectura a fost un suspans continuu chiar si pentru mine :) Aici Agatha Christie castiga puncte.

vineri, 13 aprilie 2012

Mai vopsim ouă?


Astăzi, diferit faţă de alţi ani, am vopsit ouăle de Paşte în Vinerea Mare şi, tot contrar altor ani, am folosit mai multe culori. Ouăle sunt unul din puţinele lucruri ce-mi plac la această sărbătoare...

Nu ştiu ce ouă folosesc alţii, dar noi mereu am folosit ouăle obişnuite, gălbui, naturale, culoarea nearătând foarte intensă şi "curată" pe ele. Deşi pe ouăle albe ar arăta mai intens, eu am preferat să nu le folosesc pentru că ar ieşi o culoare mult prea nenaturală pe ele (stridentă). E o chichiţă de a mea, peste care probabil voi trece când voi avea copii şi vor vrea să fie colorate ca-n desenele animate :))
De-a lungul anilor am încercat şi vopsirea naturală, cu foi de ceapă sau sfeclă, dar e prea multă bătaie de cap, iar coloranţi oricum mâncăm aproape zilnic din alimentele ce le cumpărăm.

În zilele noastre există şi ouă gata colorate la supermarket, dar dacă nu eşti mega ocupat sau nu organizezi o petrecere mare, atunci chiar nu văd de ce ai cumpăra ouă gata făcute. Unde mai e farmecul? Nu-i ok să lepădăm chiar toate tradiţiile căci ne dezumanizăm şi ne îndepărtăm de natură!

La voi cum decurge "procesul" vopsirii ouălor?


sursa foto: fotografie personala

miercuri, 11 aprilie 2012

Numaram relatiile, facem comparatii, ne laudam

Va intreb: Oare chiar e aiurea ca in ziua de azi sa ajungi la o varsta de 16-17-18 ani si sa nu fii avut niciun/nicio iubit(a)? Oare chiar trebuie sa fii judecat pentru asta? Oare sunt asa putini care sa nu fi fost intr-o relatie deloc pana la o varsta mai matura?
Acuma pe bune: la ce foloseste sa te complici de mic(a) cu relatii? Ok, inveti din ele, etc, dar iti aduc si batai de cap, griji si suferinte inutile pt un copil. Caci asta esti pana pe la 14-15 ani: un copil, care ar trebui sa aiba alte griji la varsta lui!
De ce relatii de mic(a)? Pentru ca e cool? Cunosc cateva fete care au preferat sa se concentreze asupra studiilor si a altor lucruri si nu s-au complicat cu relatii si iubiri si sunt mult mai castigate.
Tot de la a avea relatii de prea tanar a aparut si adevarata industrie a "sixteen and pregnant". Eu cred ca generatia cel mult a anilor 80 a fost cea mai echilibrata, iar dragostea era altceva pe atunci! (nu zic acuma de chestii inapoiate de genul virgin(a) pana la casatorie sau pana nu stiu cand)

Eu am bombanit destul. E randul vostru!
 

p.s. Nu ma intelegi gresit si nu va suparati pe mine. E alegerea voastra si preferintele voastre cum va traiti copilaria si viata. Poate pentru unele avutul relatiilor de tinere a insemnat experiente placute si utile, iar atunci lucky you!

marți, 10 aprilie 2012

Artă pe fructe

De multe ori am văzut pe net poze cu fructe sculptate sau pictate. Unele sunt într-atât de reuşite încât rămâi confuz pentru o vreme, gândindu-te dacă e fruct sau altceva.
Mi-ar plăcea şi mie să fac aşa ceva, dar parcă nu m-aş îndura să stric o lubeniţă, când aş putea s-o mănânc :)) La un moment dat putrezeste, si nu te alegi cu mare lucru.

Aşa că mă întreb: e asta artă sau risipă?




luni, 9 aprilie 2012

Educaţia în alt mod- "Şcoala altfel" (impresii)

Cum am promis, revin cu pareri despre saptamana "Şcoala altfel".
Nu ştiu cum a fost la alţii, dar clasa noastră a organizat activităţi pentru fiecare zi a săptămânii. De aceea eu voi avea nişte păreri foarte bune cu privire la această noutate a ministerului. Mi s-a părut educativ şi interesant.

Activităţile ce le-am avut s-au potrivit profilului nostru, de ştiinţe sociale, clasa a 10-a: vizită la Universitate de Vest Timisoara(UVT), la facultăţile de psihologie, drept, filozofie, ştiinţe politice; vizită la tribunal; dezbatere pe teme psihologice (unde ne-au vorbit un psihiatru si consilierul scolar, ne-au prezentat cu ajutorul unui videoproiector diversi termeni),  am mers şi la teatru, la o interpretare a dramei Romeo şi Julieta.
Dacă ar fi să aleg care a fost cea mai faină activitate, aş alege vizita la tribunal şi cea de la biblioteca universităţii. La tribunal am participat la un mic proces, am vizitat arhive şi arestul (uhhh), şi am fost atrasă de secţia de probaţiune care se ocupă de reintegrarea în societate a celor eliberaţi din închisoare.

Una peste alta, săptămâna a fost extrem de plină şi educativă, am ajuns în locuri deosebite, am cunoscut altfel de oameni (studenţii super simpatici de filozofie şi jurnalism :) ), şi ne-am relaxat (cu ocazia teatrului şi a excursiei de 3 zile la munte).
Adevarul trist, din pacate, este acela ca totul s-a datorat numai si numai dirigintelui si conducerii scolii, care s-au ridicat la nivelul prestigiului ei, astfel incat am putut avea parte de atatea activitati. Asa ca multumirile se duc catre diriginte si directiune, nu neaparat catre minister.


Voi ce aţi făcut, sau ce credeţi despre ideea asta?

vineri, 6 aprilie 2012

...

În clipa în care citiţi voi această postare, eu sunt plecată în excursie cu clasa, până duminică. Totul face parte din cadrul săptămânii "şcoala altfel", iar când mă voi întoarce, îmi voi exprima şi părerea de elev, cu privire la inovaţia asta a ministerului...

Un weekend frumos să aveţi! :)


ahh <3

miercuri, 4 aprilie 2012

Your argument is invalid!

Nu ştiu dacă cunoaşteţi astfel de persoane, dar eu am de-a face cu două: mama şi tata. Nu mă pot certa cu ele şi totodată pot să mă cert cu ele toată ziua.
Mama, când port o discuţie cu ea şi ne argumentăm, devine tot mai ilogică şi iraţională pe măsură ce discuţia avansează. Îşi întoarce frazele, îşi neagă propriile cuvinte, se răsuceşte după deget, dă argumente nefondate şi mă aduce în punctul în care mă "îmburdă" aşa tare că nici eu nu ştiu ce să mai fac ca să aduc discuţia de unde am plecat.
Tata e la fel, dar uşor diferit. Nici cu el nu se poate purta o discuţie în contradictoriu, căci este fixist, are idei preconcepute, dă sentinţe şi nu lasă loc de o abordare moderată a subiectului. Şi el mă aduce în punctul în care numai orgoliul mă împiedică să abandonez cearta, dar de cele mai multe ori, plină de nervi, venindu-mi să-mi trag palme, cedez şi o las baltă deşi aş fi vrut să pot să port discuţia mai departe.
Şi deşi încerc să le explic, ei nu realizează propria încăpăţânare sau lipsă de raţionament, se lasă prada sentimentelor şi nu recunosc dacă le aduc aminte mai târziu. They drive me crazy!!

Aveţi asemenea prieteni, rude..? Cum faceţi faţă?

Jur că de acum înainte îi înregistrez şi le dau mai târziu să asculte ei înşişi ce au putut debita...:P
p.s. Nu vreau sa fiu rea.. dar uneori am nevoie sa ma descarc..Oricum nu e vorba neaparat de parintii mei, ci de astfel de persoane (mai rare, dar care exista). Nici eu nu sunt cea mai rabdatoare fire, e drept..


marți, 3 aprilie 2012

Amintiri şi sentimente uitate într-un jurnal...

De când eram mică obişnuiam să îmi ţin un jurnal, chiar dacă mă plictiseam la un moment dat de el. Cred că cei mai mulţi dintre noi ştiu despre ce vorbesc :) Fie că jurnalul era secret, fie că scriam numai câte un cuvânt şi câte un vers, mereu am simţit nevoia să avem un loc unde să scriem nestingheriţi, să avem o amintirie a unui eu dintr-o anumită perioadă.


Am avut jurnal încă din clasa a 3-a, iar apoi până printr-a 8-a am scris în fiecare an în câte o agendă. Din clasa a 8-a am început să am un jurnal cu cheie, pe care îl ţineam ascuns de ai mei, căci începusem să am multe secrete. Asta a ţinut doar un an, căci în vară mama mi-a descoperit jurnalul şi l-a citit pe tot. Bineînţeles că a rămas şocată de ce a citit şi şi-a pierdut din încrederea faţă de mine. În prezent m-am apucat iar de un jurnal, dar acesta este fără secrete ;;)
Totuşi, oare chiar are vreun sens notatul acesta a diferitelor amănunte ale vieţii pe un caiet? Oare nu e pierdere de vreme? Dar când mă gândesc ce mult mi-ar fi plăcut ca ai mei să fi avut un jurnal de când erau tineri, pe care să-l răsfoiesc acum, îmi zic că la fel de mult îşi vor dori şi copiii mei să ştie ce am făcut, ce am gândit când am fost de vârsta lor...



Dar nu toţi se gândesc ca mine... Unii nici măcar în poze nu sunt interesaţi să-şi captureze frânturi din viaţă. Ar zice să-ţi trăieşti viaţa în prezent şi să nu te gândeşti nici la trecut, nici viitor. Aşa este mama. Dar eu sunt genul de persoană care este înnebunită după amintiri, poze, păstrare de bilete etc... :)

duminică, 1 aprilie 2012

Leapsa muzicala

Leapsa preluata de la Lavi H. :)
 


1. Care este solistul vostru favorit din Romania? Dar din strainatate?
Ro: Stefan Banica jr
Str: Lady Gaga, Adele si altii

2. Care este trupa favorita de la noi? Dar din afara? 
Ro: Holograf
Str: cele vechi> Bon Jovi, Queen, dar si Black Eyed Peas

3.Care vi se pare a fi de-a lungul timpului cea mai slaba (ca sa nu zic proasta) trupa muzicala de la noi? Dar din afara?
Ro: Taxi :P nu prea le stiu
Str: Lmfao si multe altele probabil

 4. Ati fost vreodata fanul vreunei trupe? Daca da, al carei trupe? Povestiti un pic despre ceea ce insemna pentru voi sa va numiti fan adevarat.
Mai demult eram big fan RBD.. inca mai am momente cand mai pornesc un playlist pe youtube cu videourile lor, pentru a-mi aminti vremurile acelea... Nu aveam postere fiindca la ai mei nu le placea, dar toata ziua vorbeam de ei. Din pacate nu am apucat sa ajung la ultimul lor concert ce l-au tinut la noi in tara..

 5. Enumerati 3 trupe de la noi care v-au facut sa simtiti tineretea, distractia, buna dispozitie, s.a.(in afara de trupa preferata).
Voltaj, Ozone, Hi-Q...


6. O trupa care a evoluat si inca nu a “murit” de la origini pana in prezent.
umm.. Bon Jovi? :D

7. Care este ultima melodie pe care ati ascultat-o?

right now: Katy Perry-Part of me <3
Katy Perry - Part of me
    

8. La ce concert ati fost ultima data? Al carei trupe?

Uf.. la Phoenix, cand au revenit la Timisoara :D

9. Ce artist strain v-ar placea sa mai concerteze in Romania? (in afara de cel preferat).

oricine, la o adica.. ca doar nu prea avem concerte de amploare in fiecare zi.. pana si justin bieber ar fi ceva sa vina sa concerteze :P



10. “Fredonati” (scriind) o piesa care va vine acum in minte!
trezeste-ma la 4 noaptea si o sa-ti fredonez bucuroasa asta:

Is this the real life? Is this just fantasy
Caught in a landslide, no escape from reality.
Open your eyes
Look up to the skies and seee
I'm just a poor boy , I need no simpathy
Cus I'm easy come easy go, little high, little low
ANyway the wind blows doesn't really matter to me...
Mama just killed a man, put a gun agains his head,
pulled my trigger now h'is dead...

<3 Love it!! (inafara de Alejandro-ul si Born this way-ul lui Gaga, nu cred ca am mai invatat niciun cantec pe de-a-ntregul pe de rost )


Nu stiu cati ati apucat s-o faceti inaintea mea, dar eu v-o "arunc": Giuliei, Oanei, lui C.L.M, Annie, Soranei, iar oricine altcineva e binevenit sa o preia. :)

p.s. Raspundeti va rog la chestionarul din stanga, as vrea sa stiu ce varste au cititorii mei.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...