sâmbătă, 29 decembrie 2012

Cele mai... ale anului 2012!

 

Nu are rost sa mai spun ca anul 2012 s-a scurs repede.. e clar ca timpul zboara si nu se uita niciodata inapoi. Mai sunt 2 zile din acest an si simt nevoia la fiecare sfarsit de an sa imi aduc aminte de cele mai importante lucruri ce s-au intamplat de-a lungul anului. Totusi anul acesta nu au fost evenimente extraordinare pentru mine, ci eventual schimbari la nivel psihic (mereu in bine, pana ajung sa fiu multumita cu mine insami). Nu am facut foarte multe pretenii noi, nu am participat la evenimente, nu am fost pe nu stiu pe unde, nu am facut o mare schimbare la mine insami etc.

In postarea asta vreau sa vorbesc despre cele mai faine si proaste lucruri ce le-am vazut/ citit/ auzit/ facut anul acesta. :)

 

Cele mai faine filme vazute anul acesta:
1.A Clockwork Orange -un film mai vechi, destul de disturbing, insa super fain
2.Dirty Dancing - iarasi, film mai vechi insa ataaat de plin de dans si muzica buna!
3.Skyfall   -damn, that Daniel Craig!
+ The Hobbit (care m-a plictisit mai putin ca trilogia originala :)) )

Cele mai faine carti citite anul acesta:
1. La rascruce de vanturi -Emily Bronte
2. Crima si pedeapsa - F. Dostoievski
3. Veronika se hotaraste sa moara -Paulo Coelho
(asta ca sa nu mai pomenesc cartile de Agatha Christie care toate sunt mega-faine)

Cele mai proaste filme vazute anul acesta (in opinia mea!):
1. Vampire's Kiss -omg, ce parodie prostie! :)) Am ras o gramada cu o prietena facand misto de acest film la caream vrut sa ne uitam numai ca sa prindem faza cu Nicolas Cage in ipostaza de "you don't say".
2. New Year's Eve - ok, mi-a placut sa ma uit la el, dar atat.. e o prostie amalgamata after all.. noroc ca am putut sa salivez putin la Jon Bon Jovi


Cele mai faine melodii noi aparute anul acesta:
1. Adele - Skyfall

2. Loreen - Euphoria
3. Alex Clare - Too Close (a little guilty pleasure)


luni, 24 decembrie 2012

Craciunuri de tot felul..

 

Stiu ca sunt multe persoane care nu sarbatoresc Craciunul pentru ca nu gusta "spiritul sarbatorilor". Eu practic nici nu stiu de ce il sarbatoresc fiindca, sa fiu sincera, nu sunt prea convinsa de nasterea "mantuitorului", si in general de Biblie (desi cred in Dumnezeu, sau ma rog, intr-un Creator indiferent cum s-ar numi el - in fine, lucruri prea complicate de discutat acum). Cu toate acestea Craciunul a fost mereu sarbatoarea mea favorita, iar decembrie cea mai frumoasa luna a anului. E atata bucurie in jur (chiar daca este si multa tristete, acoperita), incat nu pot sa ma impotrivesc si sa fac pe "grumpy cat". Fericirea e o energie pozitiva si ar trebui s-o "sorbim" cat mai des.

Asa ca incerc sa imi pastrez veselia si calmul si sa nu ma las influentata de energiile negative care emana din directia unora si altora (care nu pot nici in aceste zile sa uite de nervi)... Chiar daca e mai greu. Stiu ca anul trecut aproape am dat-o in bara, dar incerc sa fiu tot mai buna, mai zen... In fine..

Va doresc tuturor Craciun fericit, multa pace, sanatate si bucurie de sarbatori!


And to some people...
 
I just love this cat :D Sorry!

joi, 20 decembrie 2012

Oricand poate veni sfarsitul

Oare chiar are rost sa ne gandim la ce lucruri mai putem face inainte sa vina sfarsitul lumii? La ce lucruri n-am facut si le-am putea regreta in cazul in care murim? De ce ne aducem aminte sa spunem "te iubesc" sau "imi pare rau" doar cand stim ca a doua zi ne este prezis sa murim? Defapt orice zi poate fi ultima, nu doar aceasta. Viata e neprevazuta, insa nici de moarte nu trebuie sa ne fie frica. Fie ca avem credinta in viata de dupa moarte sau in reincarnare, nu trebuie sa fugim de moarte, caci sufletul traieste. Iar daca ne este dat sa murim noi toti, toata populatia Pamantului, atunci cum mai putem lupta impotriva, de ce sa ne mai pese?

Si ca sa inchei intr-o nota mai vesela, eu maine voi sta acasa (Doamne fereste sa ma prinda sfarsitul la scoala, ce loc sa mori e asta?! :)) ), tolanita in pat cu o carte, rontaind ceva si fiind calma si optimista, visand la Craciunul de anul acesta. Voi?



P.S. Va rog sa votati in poll-ul din stanga! Chiar sunt interesata de opiniile voastre! Multumesc!

duminică, 16 decembrie 2012

Cat de mult dormi?

 

Wow... ce a batut vantul si viscolul pe la mine pe blog.. Imi pare rau ca l-am abandonat pentru 2 saptamani, insa s-a dovedit ca ultimele zile inainte de vacanta sunt cele mai pline de teste si teme pentru mine. Profesorii nu ne-au dat destule note in timpul semestrului si am ajuns sa avem 2 teste saptamana viitoare!

In ultima vreme oboseala s-a acumulat si am inceput sa am nevoie de mai mult somn dar sa nu am timp pentru el. Eu nu sunt o persoana care sa se poata numi "pasare de noapte" (oricat mi-ar placea sa ma consider asa) si ma culc in general devreme. In timpul scolii programul meu presupune mersul la culcare la ora 10-10 jumate (eu oricum ma scol foarte devreme dimineata: la 6 fara un sfert).

Cum spuneam in ultima vreme nu am mai reusit sa-mi respect programul de somn si am ajuns sa ma culc catre miezul noptii. Dupa o astfel de noapte, a doua zi la scoala ma simteam obosita, flescaita, mi se inchideau ochii de somn in timp ce dirigul povestea monoton lectia. In pauza ma pun cu capul pe masa si incep sa motai. O colega de banca ma intreaba  daca mi-e somn. Ii spun ca da, ca m-am culcat mai tarziu ca deobicei. Ea imi raspunde senin ca "eu m-am culcat la 5 si m-am trezit la 6". Am crezut ca nu inteleg eu si am intrebat-o: "vrei sa spui ca ai dormit o ORA azi-noapte?"- "da!". O_O

Asta a fost ceva ce n-am mai auzit, dar ceea ce aud de multe ori este "ma culc la 12/1/3 noaptea". Eu nu inteleg cum pot unii sa fie activi la scoala, sa stea pe picioare si cu ochii deschisi la un program de somn de mai putin de 7 ore. Iar majoritatea pe care i-am intrebat nici nu dorm de dupamasa ca sa recupereze. De la scoala se duc prin oras, isi indeplinesc datoriile vietii sociale, ajung acasa pe la 7, mananca, se apuca de invatat de la 8 seara (eu la ora aia, ca o comparatie, sunt pe terminate cu invatatul), la 11 seara inca isi mai fac proiecte pentru a doua zi la scoala, daca au asa ceva (eu la ora aia culcandu-ma), iar pe la  1 se duc si ei la culcare (la ora aia eu sunt departe, pe aripile visului).

Nu ma intelegeti gresit, nu judec pe nimeni si imi inchipui ca fiecare are organismul lui, dar continui sa cred ca un astfel de program va avea urmari in timp. Nu cred ca degeaba ni se repeta sa dormim cel putin 8 ore pe noapte, sa avem un program de somn si mancat echilibrat etc. Cel putin eu mi-am format un program (cat de cat) si cand imi ies din el nu mai functionez cum trebuie. Nu zic ca in weekenduri nu ma mai culc si trecut de miezul noptii, iar a doua zi ma scol catre amiaza ceea ce ma indispune si imi da impresia de zi ratata.

Voi cum aveti programul de dormit?

P.S. Va rog sa votati in poll-ul din stanga! Chiar sunt interesata de opiniile voastre! Multumesc!

vineri, 30 noiembrie 2012

Contemplari ca de final de noiembrie...



Ce repede trece timpul! Septembrie si octombrie mi s-a parut ca au trecut mai greu, dar in noiembrie pur si simplu au zburat saptamanile una dupa alta. O data este luni, iar apoi e vineri din nou. Am terminat in sfarsit cu tezele, iar acum mai am de tras tare sa-mi mentin sau maresc mediile, caci nu avem note (cum era si de asteptat de altfel, avand in vedere faptul ca semestrul dureaza asa putin iar numarul de note necesar e mare).

Toamna vad ca nu prea s-a aratat la adevarata ei valoare, iar maine este deja decembrie. Ultima saptamana de noiembrie a fost neasteptat de calda (20 de grade, pe bune?!?), iar ghetele mele de tip UGG noi cumparate au trebuit sa mai astepte (da!, mi-am luat si eu ugg-uri, chiar daca eram impotriva lor, caci m-au convins cu cat de moi si calduroase sunt).

Decembrie e, cred, luna mea favorita. Sunt atatea sarbatori, atmosfera e asa plina de optimism si fericire. Singurul lucru care ma deranjeaza este campania asta electorala. Ieri, in timp ce admiram cu o colega centrul pregatit sa fie decorat de iarna, am dat de un grup de reprezentanti USL si bineinteles n-am putut scapa. "Nu ma ocoliti fiindca vin dupa voi si tot va zic ce am de zis", "Dar stii, nu avem 18 ani si nu putem vota!", "Nu-i nimic, dati pliantele la parintii vostri sa se informeze", "Parintii nostri nu sunt cu USL-ul!", "Nu-i nimic, luati pliantul si stati sa va punem si o brosa cu steagul Romaniei!"...

Totodata ma gandesc ca e ultima luna din an.. si vai!, repede a trecut si 2012! Si va veni momentul cand voi bifa ce am reusit sa indeplinesc de pe to do-list-ul pentru acest an...Si probabil voi avea parte de o mare dezamagire.. :(

In fine.. Pana una alta ma bucur de aceasta mini-vacanta... Voi ce faceti in acest final de saptamana?

duminică, 25 noiembrie 2012

Tactul- error 404, not found


 

Wow, in sfarsit s-au dus de pe net postarile, anunturile, pozele cu fenomenul Black Friday, despre care nu auzisem inainte, nici acum nu prea stiu ce-i cu el si m-a si enervat prin atentia care i-a fost data (prea mare)...Dar ma rog, astazi vroiam sa vorbesc despre tact lipsa tactului, pe care o remarc tot mai des in societate.

Eu sunt o tipa care mereu a fost atenta cu cei din jur si nu i-a neglijat decat din timiditate sau neatentie iscata din emotii. Mereu am fost destul de tacuta, linistita, introvertita, iar cand vorbeam nu eram prea auzita. Asa ca banuiesc ca e de la sine inteles ca atunci cand ma aflam intr-un grup de persoane eram nebagata in seama si lumea imi intorcea spatele. Sa zicem ca era vina mea.

Dar lipsa de tact am vazut-o manifestata si in fata altor persoane mai breze ca mine, si in fata mea, acum cand sunt si eu mai breaza (numai ca acum de multe ori eu mai iert asta si nu zic nimic). Sa luam ca exemplu faptul ca un grup de colegi sta in cerc in statia de tramvai asteptand. In 5 minute, nu prea se observa cand si cum, doi dintre colegi restrang cercul si ajung sa stea cu spatele la o persoana, care este lasata in afara. Sa luam alt exemplu. Tu vrei sa complimentezi cizmele cuiva, dar prietena ta de langa tine sa trezeste sa spuna de fata cu acea persoana "Parca ziceai ca nu-ti placeau cizmele alea?. Situatii de acest fel.

Mi se pare ca societatea nu considera tactul ca o calitate, ca o valoare morala pe care trebuie sa o ai. Inteleg ca intre amici se permit multe, dar uneori ti-ar placea sa stii ca lumea e mai atenta la tine. Ca sa nu mai zic in companie straina ce neplacut este sa te stii lovit sub centura, sa fii facut de rusine, sa fii pus in situatii defavorabile in fata unor persoane de a caror opinie poate chiar te intereseaza.

In general am observat ca persoanele de tipul coleric sunt cele care sunt cele mai lipsite de tact. Ele sunt exhibitioniste si nu se gandesc prea mult la ceilalti. Cu toate acestea nimeni nu ar trebui sa fie iertat pentru lipsa de tact. Stiu ca societatea astazi e o jungla, insa cine a facut-o asa daca nu oamenii? Hai sa fim mai multi care se gandesc la cum se simt ceilalti, cauta sa nu le puna bete-n roate si sa nu-i marginalizeze si lumea va fi un loc ceva mai bun.

UPDATE: Nu ma pot abtine sa nu amintesc aici ultima mare dovada de lipsa de tact in public pe care am intalnit-o: Ieri seara la X Factor. Cei din echipa de productie au decis ca e ok sa aduca pe scena. pentru o concurenta, atat pe tatal ei vitreg, pe care ea il iubeste, cat si pe tatal ei biologic, pe care il dispretuieste, punand 3 oameni intr-o situatie penibila in fata intregii tari. Rezultatul vi-l imaginati.


:P

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Breaking Dawn sau Ce faci cand ai o eternitate in fata

Deci... am fost joi la avanpremiera filmului Zori de zi, partea 2, in ciuda protestelor haterilor. Daca prima parte nu m-a prea impresionat mult, aceasta m-a lasat cu sentimente ceva mai bune.
In prima parte mi-a placut finalul si abia asteptam sa o vad pe Bella vampir (mai bine zis pe Kristen Stewart). Si bine i-a stat! :)

 
Atentie spoilere!

Ce mi-a placut:
  • Mi-a placut inceputul cu creditele filmului.
  • Personajele nu m-au mai enervat.. Jacob nu mai e catelusul lui Bella, Edward nu mai e super stresat de siguranta Bellei etc.
  • M-a distrat partea cand Bella se pregatea sa-l intalneasca pe taica-su. Si cand Jacob si-a dat pantalonii jos in fata lui Charlie (dar astea mi-au placut datorita cartii, nu a filmului)
  • Tipa care o joaca pe Renesmee.
  • Finalul.
  • Au fost cateva replici amuzante :)
  • Ca s-au gandit si la bietii baieti din sala, trasi de iubitele lor la acest film, care pana la scena ceva mai misto a bataliei au stat si au dat note pe baza de sexyness actritelor din film.
  • ..and this:


Ce nu mi-a placut:


miercuri, 14 noiembrie 2012

Lucruri ciudate

 
Noi toti avem cateva particularitati ale noastre nu? Lucruri ce ne fac speciali, interesanti, controversati... Stiu ca aceasta leapsa circula mai demult in blogosfera, dar eu abia acum am apucat s-o fac. Asa ca va voi insira niste lucruri ce nu le-ati stiut despre mine, lucruri mai freaky/weird. :)


7 lucruri ciudate despre mine

-imi pot indoi degetul mare la 90 de grade (lumea care nu-mi cunoaste "defectul" acesta crede ca mi-am rupt degetul)

-inca nu am reusit sa invat sa fac baloane de guma sau sa desfac semintele cu dintii

-am mainile putin mai lungi decat majoritatea oamenilor (uneori am probleme cu hainele cu maneca lunga).

-am fobie de tantari. Vara trecuta am suferit ingrozitor pana mi-au pus ai mei plase la toate geamurile. Pune un tantar sa-mi bazaie la ureche in timp ce dorm si voi sari mai repede din pat decat daca mi-ai zice ca se afla un crocodil in spatele meu.

-nu am avut gauri in urechi pana la 15 ani (mama si bunica mea nu au nici pana in ziua de azi)

-nu-mi plac biscuitii Oreo, nici ciocolata umpluta cu altceva decat alune, rom/lichior sau caramel.

-mi-as dori cu tarie sa existe vampiri si sa fiu unul dintre ei :p


What about you? :D 

p.s. Va sugerez sa nu dati niciodata cautare pe Google Imagini cu cuvantul "weird". :S

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Dreptul asupra vietii cuiva?

 

Am terminat, in sfarsit, de citit Crima si pedeapsa, a lui Dostoievski. Am inceput-o acum aproape doua luni si am lungit-o foarte mult, caci nu am vrut (si n-am putut) s-o parcurg mai repede. Mi-a lasat o impresie destul de puternica, cartea atacand idei ce nu le-am mai intalnit pana acum in vreo carte citita.

La inceput eram absolut indragostita de carte si o citeam sorbind cuvintele. Ultimele parti din carte incepusem sa le citesc mai incet, caci incarcatura psihologica a personajului ma coplesea si pe mine. Mi-a placut cat de detaliat erau descrise trairile lui Raskolnikov si am reusit sa le inteleg, sa le simt, chiar sa ma identific, contopesc, la un moment dat cu personajul. Nu m-am omorat dupa unele secvente despre celelalte personaje, mai ales cele din povestirile lui Svidrigailov, chiar daca stiu ca erau necesare pentru construirea acelor personaje si pentru a intari conflictul interior a eroului principal, care se afla intre urmarea caii diavolului (Svidrigailov) si celei a ingerului (Sonia). Dar de-ajuns cu astea, caci cine nu a citit cartea habar n-are despre ce vorbesc.

Mi-a placut finalul si nu mi-a placut in acelasi timp. Poate ma asteptam la un destin tragic (de genul Ion), fara cale de intoarcere, dar autorul si-a salvat eroul pana la urma. Sigur, a vrut sa transmita un mesaj pozitiv, a pastrarii sperantei, a credintei, a lui Dumnezeu care te va scoate pana la urma la liman daca te spovedesti.





Ideea foarte interesanta din carte, teoria care l-a macinat si pe Raskolnikov si i-a adus gandul crimei, este aceea ca oamenii s-ar imparti in doua categorii: paduchi ai societatii, oameni fara material superior, simpli si oameni superiori, care au dreptul la putere, pot incalca regulile. Cei din urma ar avea dreptul sa ia viata unui paduche, daca astfel implineste un tel maret, salveaza multe alte vieti. Dar putem oare sa trecem peste legile stravechi, a iubirii fata de aproape, a milei si bunei intelegeri?


duminică, 4 noiembrie 2012

Ceao, ce faci? Caut in gunoi, brb!



Albert Einstein's fear 

Si ca totul sa aiba un capac, azi am vazut pe geam, pe unul care cauta in tomberoanele pline de gunoi in timp ce vorbea la telefonul mobil. As fi vrut sa-i fac poza, dar nu credeam ca s-ar vedea prea bine...



P.S. Postarea este usor exagerata, evident. Dar esentialul ramane: oamenii sunt tot mai legati de tehnologie si internet. Prea legati...

vineri, 2 noiembrie 2012

Face it all together at SKYFALL

Hello world :)
Probabil ca toti am auzit de premiera mult asteptatului film cu James Bond - Skyfall, care a avut loc vinerea trecuta. Eu l-am vazut abia saptamana aceasta si vreau sa va spun si eu parerea mea.

Atentie, contine spoilere!

Ce mi-a placut:
  • Mi-a placut ca filmul are o secventa de inceput care foloseste pe post de expozitiune. Stiti, ca la romana. :P Ne este prezentat James Bond in focul unei actiuni de teren, luptand pe viata si pe moarte, cand este impuscat din greseala de catre coechipiera lui. El cade de pe un pod in apa. Astfel se termina secventa de inceput si incepe un alt intro lung, pe muzica lui Adele- Skyfall
  • Mi-a placut, evident, si intro-ul prezentandu-l pe James Bond, prin efecte speciale, pe piesa Skyfall
  • Voi recunoaste acum un lucru: nu am vazut alte filme cu James Bond si nici foarte multe filme de acest gen, desi imi plac. Asa ca mie mi-a placut actiunea din el, desi a fost foarte lunga, rasucita si complicata, caci nu cunosc cliseele acestor genuri de filme ca sa zic ca filmul nu a fost prea original sau asa ceva. Mi-a placut plotul, mai mult decat cel din Taken 2.
  • Mi-a placut de Daniel Craig, cel ce l-a portretizat pe James Bond. Nu stiu ce alti actori l-au mai interpretat, insa acesta mi-a placut foarte mult. Ca sa nu mai zic ca am ramas cu gura deschisa si salivand la scenele cu el dezbracat. :)
  • Mi-a placut si interpretarea villain-ului Silva, psihopatul cu traume din trecut revenit pentru razbunare. Imi place cand un actor ma face sa-l urasc si sa-mi fie frica de el pentru ca isi joaca excelent caracterul.
  • A fost amuzant pe alocuri, au fost replici ingenioase, british humour. Ma distreaza si expresia aia a lor cu "bloody....". Folosita o gramada in acest film. :P
  • S-au atins corzi sensibile ale personajului James Bond, care in acest film a fost, cred eu, explorat mai mult ca in filmele precedente. La fel si cu personajul M. 
  • Mi-a placut ca in acest film Bond s-a bazat mai mult pe ingeniozitate, decat pe arme, gadgeturi si forta fizica. Era si normal: Bond imbatraneste, nu mai are forta de odinioara, dovada ca pica testele fizice, insa are experienta acumulata, experienta pe care nu i-o poate lua nimeni.
  • Practic filmul a avut de toate: actiune, efecte, romantism, sensibilitate, drama, umor. In 2 ore si jumatate cat a durat au incaput toate.

Ce nu mi-a placut:


duminică, 28 octombrie 2012

Scoala americana vs scoala romaneasca


 

A inceput scoala de-a binelea deja.. am intrat in febra testelor, pregatirilor pentru teza... semestrul ii scurt, materia lunga.

Eu ma mai relaxez cu cate-un serial, o carte... mai rar un film sau o iesire pe afara. Ma uit la Gossip Girl, la 90210, la Glee, la The Vampire diaries.. Toate aceste seriale unde apare viata adolescentilor (sau in cazul Gossip Girl si 90210, a fostilor adolescenti), imi aduc aminte si remarc secventele in care ei sunt la scoala, nu pe la petreceri fancy sau prin cimitiruri in miez de noapte, si savurez detaliile putine oferite din modelul de scoala americana. Desigur, aflu amanunte si de la verisoara mea, fosta eleva in scoala canadiana, insa prima oara m-am intalnit fata in fata cu modelul scolii americane in seriale si desene animate.

Nici nu mai stiu cand a fost prima oara cand am vazut o scoala la televizor.. poate in Copii de la 402? Sau Viata cu Louie? Oricum... ideea este ca vazusem un model de "scoala", care apoi nu l-am regasit in ceea ce noi numim "scoala". M-am comformat, evident, altfel nu mai ajungeam pana in clasa a 11-a :)). M-am asteptat ca la liceu, sau macar la un liceu mai de prestigiu, scoala sa semene cu ce vedeam la televizor. Evident nu a semanat (poate seamana in scolile private din Bucuresti).

Eu nu vreau sa ma refer neaparat la partea din scoala americana legata de modelul de invatamant, materii etc, ci la partea vizibila: culoare, dulapioare, laboratoare, stilul fara clase fixe, pauza de lunch, cantina, elevii venind mereu la locker-ele lor etc. Mereu mi-au facut pofta lucrurile astea.

Pe voi va atrage? Au reusit programele de la tv care promoveaza stilul american sa va seduca? Sau preferati scoala noastra clasica, romaneasca cu elevii cu ghiozdanul incarcat in spate, clasele fixe si dirigintii, holurile cu peretii goi, pauza mare cu elevii mancandu-si sendvisurile in banca..?
 
Poze:

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Vant si leapsa despre blogging

 

Vremea de afara imi vine ca o manusa. Simt prin toti porii ca a venit cu adevarat toamna. Un vant placut, racoros, ce plimba frunzele cazute de colo colo, aer umed, sta sa ploaie, iar cerul nu intrevede nicio raza de lumina. Da, asta imi place sa vad pe geam, stand la caldura, savurand un ceai si ascultand Fleetwood Mac.
Intre timp imi delectez creierii cu Dostoievski, Crima si pedeapsa, pe care carte o iubesc tot mai mult cu fiecare pagina data.
  
Va las cu o leapsa, asa, de sambata.



Leapsa  e creata de: mistocareala.ro si e  primita,  mai demult, de la: Stefan

1. De ce bloggingul? 
Aici am ocazia sa ma fac ascultata si auzita... Stiu ca nu am foarte multi cititori, insa stiu ca macar exista cineva care ma aude si care se da si el/ea cu parerea despre ce zic.
 
2. Câte bloguri ai avut? Şi câte ai a momentan?
Am mai avut bloguri, dar nu serioase. Am vrut eu sa-mi fac blog cu stiri despre RBD, pe vremea cand mai existau inca, apoi unul cu tot felul de prostioare.. am avut si forumuri, chaturi, conturi ici-colo.. :P Mereu mi-a placut sa am si eu tot ce era la moda intr-un anumit moment. Numai cu facebookul ma pot lauda ca il am dinainte sa devina popular la noi.
 

3. Care a fost primul tău blog? Şi care este actualul?  
Cum am zis mai sus, am mai avut chestii ce se puteau chema bloguri, dar despre acesta as spune ca e primul, actualul si, sper, cel pentru totdeauna.
 
4. La ce vârstă ai avut primul blog şi ce vârstă ai acum? 
Habar n-am.. 11-12 ani? Acum am 17 ani.
 
5. Primul blog şi-a atins apogeul pe care presupun că l-ai stabilit? Dar actualul blog?
Haha, nu, lol! Actualul blog sper, banuiesc, ca nu si-a atins apogeul inca.


duminică, 21 octombrie 2012

Ce se face la majorate?

 

Nu am vazut eu prea multe, doar am mai auzit, insa sunt curioasa care e experienta voastra si parerea voastra despre cum se desfasoara un majorat.

Parerea alor mei parinti e clara: "Va jucati, dansati, povestiti, nu? Pe vremea mea....". Mda. Sigur. Sunt mai multe tipuri de majorate: mari, mai mici, la club, la salon, dar toate au in comun doua lucruri: alcool si petrecut in semi-betie o noapte intreaga. Adica, serios, nu e asa? Depinde si de persoana sarbatorita si de invitati, dar e clar ca toata lumea se deslantuie la majorate. In fond ai devenit adult, poti sa faci ce vrei cu viata ta.
Cred ca singurele momente care mai pastreaza impresia unei sarbatoriri a unei zile de nastere sunt primirea cadourilor, tortul, desfacerea cadourilor.

Eu imi voi sarbatori majoratul peste 3-4 luni, insa nici nu stiu daca o sa mai dau petrecere pentru asta. N-am fost niciodata adepta grupurilor mari de persoane, si singura data cand am avut multi invitati a fost la ziua mea dintr-a 4-a. Dar atunci existau parintii care sa se ocupe de copii si tu n-aveai nicio grija sau problema. Asadar, cum nu vreau si nici nu am un grup asa mare de prieteni apropiati, nu vad cum mi-as tine majoratul, cand se stie ca majoratele nu se pot tine precum zilele de nastere obisnuite, trebuie sa fie petrecere mare, altfel nu mai e distractie. Nu as vrea sa am grija invitatilor care se imbata, a celor care exagereaza cu distractia. Personal mi-as dori sa-mi sarbatoresc ziua in grup restrans, intr-un loc intim, nu sunt nici genul de animatoare de petreceri, iar muzica mea place la prea putini prieteni ai mei, iar pentru dansat pe muzica comerciala si baut toata lumea se boate duce in baruri si cluburi. Insa nu asta e si ideea societatii. Adica ce? Sarbatoresti 18 ani si ma inviti sa vin sa stau impreuna cu alte 5 persoane la o masa la o cafenea? Um..... nu stiu, mai vad eu daca pot veni.

Parerea mai putin pozitiva care o am vine de la un majorat la care am participat recent, unde cine n-a plecat inainte de 3 noaptea, a ajuns sa doarma turta pe banci de beti ce erau. E drept ca m-am ametit si eu si am ajuns sa ma intind si eu pentru vreo 30 de minute si sa-mi para rau ca nu am plecat la o ora mai decenta. Dar eram prietena apropiata cu gazda.

Sunt curioasa de experientele si gandurile voastre legate de majorate.

p.s. Sa se observe sarcasmul aruncat din loc in loc, va rog!

miercuri, 17 octombrie 2012

Din trafic....in rai

 

Deci eu nu stiu ce se intampla cu lumea asta... Accidente, morti, sinucideri.. mai ho!Chiar de dimineata era sa fiu martora la doua accidente: tramvaiul in care eram aproape intrase intr-un autobuz, si tot tramvaiul in care am fost aproape daduse peste un om, pornind de la semafor foarte repede. Eu inteleg ca dimineata toata lumea e fucked up, dar pana unde? Unii ar trebui sa stie ca la volan NU TE URCI CU NERVI!

Carnetele de sofat se dau prea usor si nu se face niciun test adevarat pentru determinarea conditiei psihice, adica daca omul e apt sau nu sa reactioneze in conditii extreme in spatele volanului, daca are capacitate mentala sa nu se piarda cu firea in trafic. Asa ca atunci cand esti la volan trebuie sa fii in conditie psihica cat mai perfecta. NU te urci obosit, NU te urci dupa ce ai baut nu stiu cate doze de red bull, fiindca vei primi aripi spre rai, de prea multa energie, NU te urci nervos, NU te urci stresat si panicat la volan!!

Trecand peste episodul asta.. mai vroiam sa imi exprim oful de ceva. De curand am auzit ca murise in Timisoara un elev, din cauza ca era pe motocicleta si ocolise o pisica de pe drum si astfel a intrat cu motocicleta in ceva, ceva de genul acesta. Ma enerveaza faptul ca toata lumea sigur a inceput sa comenteze ca "vai, e vina pisicii", "vai, a murit din cauza unei pisici, nu trebuia sa se afle acolo in mijlocul drumului", "era prea tanar sa moara..in felul asta.." bla bla.

In primul rand daca ar fi avut casca pe cap sigur nu ar fi murit, in al doilea rand nu e vina pisicii ca se afla in mijlocul drumului, pe o alee dintre blocuri nu te pui sa circuli cu asa viteza incat sa nu aiba matza timp sa fuga sau tu sa franezi (caci evident, in plina strada, cu doua beni, foarte circulata, nu avea ce sa caute o pisica, deci e clar ca accidentul s-a petrecut undeva pe o straduta), si in al treilea rand.. ti-ai cam facut-o cu mana ta.. era mai nasol daca ti-o facea altul.. pentru ca lasai o persoana cu constiinta praf pentru tot restul vietii.

In rest..condoleante, insa e numai vina omului si a lumii pe care a creat-o! Iar noi toti ar trebui sa fim constienti ca oricand ni se poate intampla si noua sa murim sau sa ajungem la spital din accidente rutiere, asa ca.... reciteste textul bolduit!



sâmbătă, 13 octombrie 2012

Seriale, lipsa de chef si muzica

 

Daaaa, au inceput serialele favorite! Iubesc perioada asta a anului :) Cred ca orice serialofil stie sentimentul.

Saptamanile trecute au inceput comediile (two and a half men, how i met your mother), saptamana aceasta si dramele (the vampire diaries, gossip girl etc). Pentru mine a fost mereu o placere sa ma uit vineri seara la toate episoadele aparute in timpul saptamanii, incepand cu cel mai savuros, cel de la TVD. :)

Voi la ce seriale va mai uitati? Mie imi place sa mai descopar din cand in cand cate unul nou. Lista mea nu e prea bogata.

In alta ordine de idei, vreau sa ma scuz ca nu am mai scris de mult. Am asa o "scarba" (in lipsa unui cuvant mai dragut) de blog in ultima vreme, si cred ca se vede :)) Promit ca voi reveni..candva. Am mai avut perioade cand mi se taia cheful de scris, dar imi revenea. Pe langa asta am vazut ca nici voi, cei care va am in blogroll, nu mai scrieti asa des ca in timpul verii. Deci poate nu e numai la mine lipsa asta de chef in perioada asta.

Adevarul este ca, desi nu am foarte multe teme sau de invatat (inca), semestrul 1 a devenit un semestru teroare, pentru ca desteptii astia de la minister considera ca e ok ca anul scolar sa fie impartit astfel. 3 luni semestrul 1 si 6 luni al doilea. Pai e normal ba boilor?


Meanwhile, va invit s-o ascultati pe tipa asta:



Este una din finalistele X Factor din Marea Britanie, o tipa care eu zic ca are o voce superba si canta foarte bine, seamana incredibil cu Amy Winehouse amestecata cu Aretha Franklin, iar melodiile sunt delicioase.

marți, 9 octombrie 2012

Preturile date naibii


 
 ?

Facandu-mi, ca orice adolescenta, raita lunara prin magazine sa vad ce e nou, am intrat ieri si prin magazinele de haine din mall, sa-mi mai iau una alta trebuincioase. Nu stiu daca e parerea mea, dar parca preturile tot continua sa creasca subtil pe an ce trece. Am mai scris eu o postare despre asta anul trecut, dar acum simt ca am motive sa ma mai repet. De data asta am stat si am cugetat, punandu-mi intrebarea: De ce unii chiar dau atatia bani pe haine?

Sa fie clar: nu vorbesc despre haine de firma aici. Vorbesc despre magazine banale care se gasesc pe la mallul din Timisoara: Terranova, Bershka, New Yorker, H&M etc. Dupa parerea mea mallul nu ar trebui sa se transforme in ceva unde nu pot veni sa cumpere decat lumea cu venituri uriase, sau un loc de vazut cu altii si plimbat. Utilitatea lui ar fi aceea ca aduna mai multe bagazine la un loc si astfel poti gasi mai usor hainele care iti trebuie. In fine.

Raspunsul care mi l-am dat singura pentru intrebarea ce am pus-o este urmatorul: unele persoane dau atatia bani pe imbracaminte pentru ca s-au lasat prostiti de producatori. E o chestiune de influentare a populatiei. Si nu se aplica doar in domeniul imbracamintii. Nu spuneti ca unele persoane dau bani pe acele haine pentru ca isi permit. Multe dintre ele nici nu isi permit, dar nu-si dau seama, iar cele care cu adevarat isi permit, bravo lor, norocul lor, dar nu sunt asa numeroase. Dar asta e din nou alta poveste.

Eu personal nu dispun de un buget mare. Asa ca evident sunt nemultumita de preturile uriase (nu numai cele ale articolelor vestimentare). Dar cu toate astea reusesc si eu sa-mi cumpar cam ce am nevoie, sa-mi mai fac cateodata o pofta, dar mereu sunt lucruri la care trebuie sa si renunt. Veti zice: dar de ce mergi la mall si nu la magazine de cartier, bazaruri? Pai pentru ca in zona mea nu exista niciun alt magazin in afara de mall, si putin mai departe si Euro (cu denumirea oficiala de centru comercial, dar care este mai degraba o piata/un bazar de haine si alte chestii), astfel incat rar ajung sa mai cumpar si de altundeva.
Revenind la preturi: Chiar NU mi se pare normal, nici chiar pentru mall, ca o pereche de blugi sa fie in medie 170 de lei (acum 2 ani pot sa jur ca erau in medie 100-120 de lei), un cardigan crosetat sa coste in medie 120 de lei, un pulover in medie 80 de lei si tot asa. Separat nu suna asa mult. Dar cand le combini cu alte articole de care mai ai nevoie sa-ti iei iese enorm. Sa zicem ca lista mea de cumparaturi ar fi: o pereche de botine, o fusta scurta de seara, o esarfa, un cardigan, o curea. Preturile aproximative pentru aceste produse: botinele- 150 lei, fusta- 70 lei, esarfa- 50 lei, cardiganul- 90 lei, cureaua- 40 lei. Totalul? 400 de lei! Cate produse am cumparat? 5! Normal? NU!

Cum ma descurc eu?

duminică, 7 octombrie 2012

Secrete din culise, partea 5 & Happy 200!


 
 Defapt happy 201! Vroiam ca aceasta postare sa fie a 200-a postare, insa faptul ca saptamana trecuta am postat prea putin mi-a dat peste cap planurile. Deci... sarbatorirea a 200 de postari. E drept, nu-i mare lucru, caci am fost o lenesa si intr-un an si jumatate de bloguit am adunat doar atatea postari. Dar sper ca debitul postarilor va creste in viitor.
Va las cu niste cautari funny si dubioase care au dus la mine pe blog:


осенний дождь - ?

numi fac temele - pacat, fiindca evident ai fi invatat cum se scrie nu-mi

cos in nas - nu vreau sa stiu

cel mai bombat fund din romania2012 - exista astfel de clasamente?

cartea one direction - ce, deja au biografie? :))

one direction poza foarte rara - ce te face sa crezi ca eu o detin?

mama mi-a citit jurnalul - si mie, da' nu ma plang pe google

cele mai noi manele - ce măăă?

imagine fetele guale - hai sa te ajut: daca vrei sa vezi tipe goale, draga pusti la pubertate, incearca "fete goale"

ce gandesc persoanele homosexuale - ce sa gandeasca, doar nu-s extraterestri?!

ochelari de soare pentru catei - pe bune?

cum va place fundul - mie mi-l place nici prea mare nici prea mic, usor bombat, neparos etc... tie? :P

ma excita pantalonii de latex - dafuq? nu inteleg, e porno blogul meu si nu stiu eu?

daca imi place sf inseamna ca sunt rea - de unde ai mai scos-o si pe asta?


:D

vineri, 5 octombrie 2012

Naiva?

 

De ce unele persoane trebuie sa vada doar raul in altele? Eu am crezut intotdeauna cu tarie ca exista ceva pozitiv in orice om, fie el si un criminal. De aceasta am primit eticheta de naiva.

Si oare de ce sa fii mereu banuitor? E adevarat ca viata e o jungla, ca oamenii sunt cu doua fete, ca te trezesti intepat pe la spate de cine nu te asteptai... Cu toate acestea nu trebuie sa devenim retrasi si suspiciosi, doar pentru ca cineva ne-a tradat increderea. Mie mi se pare un mod gresit de a vedea lumea. Nu e bine nici sa fim prea fraieri si naivi, ci sa pastram un echilibru. Mereu echilibrul e cheia.

Mi se zice ca sunt naiva, dar eu prefer sa cred ca incerc sa percep lumea cu ochii larg deschisi, fara sa am idei fixe. Nu-mi (mai) place sa barfesc, iar daca o fac barfesc obiectiv (nu sunt ipocrita si nu zic lucruri rele neadevarate despre acea persoana, vad si binele in acea persoana).

Da, e adevarat ca am primit multe intepaturi de la oameni, niciodata nu am fost fata cea placuta de toata lumea, care iubeste pe toata lumea si petrece timp cu o gramada de oameni. As putea zice chiar ca nu prea iubesc compania oamenilor (acum nah, nu-s nici pustnica), ci doar cea a prietenilor si a persoanelor pe care stiu ca le plac. Am avut "dusmani" in scoala generala si chiar si acum in liceu si am trecut prin multe certuri si purtari murdare (barfe, injuraturi, paraturi etc), dar mereu in adancul mintii mele stiam ca dincolo de ura, sunt lucruri ce le apreciez la acea persoana, sau macar sunt si calitati la acea persoana.

Poate ca acum nu mai sunt asa naiva. Cand eram mica am fost crescuta intr-un spirit foarte optimistic si de perceptie roz a vietii.. cum e si normal. Am avut o copilarie inocenta si numai de la colegi si prieteni am aflat lucruri "murdare" despre viata. Inca mai invat...

Nu stiu daca mi-ati inteles punctul de vedere si ceea ce incerc sa zic.. Poate sunt naiva.. Voi?


luni, 1 octombrie 2012

Mi-e dor de...octombrie!

 

Octombrie deja! Va vine sa credeti? Eu nu-mi dau seama cand a trecut septembrie... a fost cald ca vara, frunzele abia daca au apucat sa se ingalbeneasca, ploaia ne-a crutat, la fel si frigul...
Azi in Timisoara a fost cald ca in mijloc de iulie. Sa mai zica cineva ca asta nu-i incalzire globala!!

Octombrie in anii trecuti era destul de calm, insa era batut adesea de vanturi friguroase care iti reaminteau de prezenta toamnei. Cireasa de pe tort era evident Halloweenul, pe care eu il astept cu nerabdare si anul acesta, desi mai niciodata nu l-am sarbatorit cu adevarat.

Ca sa nu mai zic ca se fac pregatiri pentru bal, magazinele sunt pline de fete care isi cauta rochia perfecta de boboc... Eu am depasit perioada aia. Acum, intr-a 11-a, nu ma mai atrag balurile. De altfel nu am avut niciodata experiente prea placute la astfel de evenimente. As da un bal al bobocilor in intunecosul si zgomotosul club Heaven, pe o dupamasa cu colegele apropiate la ceainaria de la Carturesti, ori la un bar din apropierea scolii.

Scriu lucruri fara legatura, nu? Toamna imi da chef de scris, ma face melancolica.. defapt amintirea ei.. pentru ca asa cum am zis, vremea de afara numai a toamna nu arata. Dar mi-e dor.. tare dor de toamnele copilariei mele.. toamne care urmau zgomotului si veseliei verii, toamne care ma aduceau inapoi acasa, cugetand in scaunul de la birou, cand ar fi trebuit sa imi fac temele... :)

In fine.. va las cu o melodie superba care ar trebui sa fie definitia muzicala a lunii octombrie :P




vineri, 28 septembrie 2012

Taxiurile: cuib de lacomie


Ah, Friday, there you are!! :)

 

Imi aduc aminte o intamplare tare enervanta de saptamana trecuta pe vremea asta, in legatura cu taxiurile. Impreuna cu niste rude vroiam sa luam un taxi care sa ne duca pana undeva in oras, destul de aproape de casa. Ploua, era vant, asa ca am decis sa nu mergem pe jos. Si de aici au pornit cele doua lucruri care vreau sa le spun despre taxiuri si taximetristi:

Primul: Nu inteleg care-i faza ca fac mutre cand le ceri sa te duca undeva nu prea departe? Stiu ca nu ies asa multi bani dintr-un kilometru- doi, dar rolul taxiurilor ala e: sa te duca oricand, oriunde. Adica ce? Daca nu faci mai mult de 10 lei inseamna ca nu trebuie sa ne iei si ca nu castigi nimic? Pai domle, daca te astepti sa ai numai clienti curgand din cer care sa vrea sa mearga la aeroport sau fix in cealalta parte a orasului ceri prea multe! Multumeste-te in primul rand ca ai clienti si nu fi lacom!! Astfel pana am prins un taxi care sa ne transporte asa aproape, am fost refuzati de alti 2 taximetristi cu o infinita nesimtire.

Al doilea: Revine din primul lucru. Respectivul taxi care ne-a luat cu foarte putina strangere de inima, ne-a condus intr-un hal fara de hal. In timpul drumului a fost chemat la o alta locatie, a acceptat-o si astfel a luat-o intr-o goana pana la destinatia noastra de incepusem sa ma rog... A intrat pe strada respectiva, o strada cu fundatura, intr-o viteza nepermisa si s-a oprit facand o curba intoarsa in ultima clipa si franata brusc, mai sa ne arunce afara. Si-a primit banii, dar nu si-a primit bacsisul. Pai ce naiba? Daca ai clienti in masina se presupune ca trebuie sa-i duci la destinatie IN SIGURANTA, ca doar nu suntem saci de cartofi!!!

Si un alt lucru tot despre taxiuri, care nu l-am trait pe propria piele, ci l-am auzit povestit de musafirii nostri. Taxiurile de la aeroport ii fraieresc pe oameni, mai ales pe turisti (straini). Deci dragilor, daca cumva veniti in Timisoara cu avionul si vreti sa va duca pana in Calea Aradului (care ii una dintre cele mai apropiate destinatii de aeroport) nu acceptati 50 de lei! Pentru ca sunt taximetristi care te duc cu 20-25 de lei, adica un pret normal. Degeaba zic ei ca iti pun ceasul si ca atata costa, sunt convinsa ca undeva e o pacaleala. Altfel de ce ar mai fi inca oameni mai putin lacomi si cinstiti care sa te duca la un pret mult mai mic?

In concluzie: feriti-va de taxiuri, iar daca le utilizati atunci fiti fermi si destepti!

miercuri, 26 septembrie 2012

Dezorientare

In primul rand.... Vara, de ce  nu te lasi dusa? :(


In al doilea rand...
Mi-au picat mie gandurile acum la intrebarea: Cat de lipsit de respect pentru tara este sa vrei sa te duci in strainatate dupa ce termini studiile (and i mean, sa te stabilesti acolo)? Eu cam asta aveam in plan, din mai multe motive, dar pe de alta parte am fost complet desfiintata intr-o discutie cu cineva care pe scurt a spus asa: fiecare sa isi accepte propria soarta, a propriei tari si sa nu se duca acolo unde-i "mai bine".

Dintr-o data sunt usor debusolata...
Voi ce credeti? :|

luni, 24 septembrie 2012

Intamplari amuzante cu profesori


 

Acum ca a inceput scoala m-am gandit sa fac putin haz de situatiile jenante/ amuzante/ ciudate care le-am intampinat la scoala, cu profesorii, in 10 ani de zile. :) Postarea este inspirata de la Oana.

-> Printr-a 7-a imi aduc aminte ca mancam cu colega de banca biscuiteii aceia primiti pe post de "corn si lapte", in ora de engleza si radeam de tot felul de prostii. Punga cu biscuiti era ascunsa sub manualul de engleza. La un moment dat vine profa la noi si ne cere manualul sa vada ceva in el, iar noi nu stiam cum sa i-l inmanam in asa fel incat sa nu vada biscutii de dedesubt. Abia ne abtineam de ras in incercarea noastra de a ascunde "obiectul crimei".

-> Tot intr-o ora de engleza, prietena mea m-a rugat sa vad daca i-a intrat ceva in ochi si sa-i scot de acolo ceea ce avea. Eu m-am pus sa ma uit in ochiul ei si sa-i iau geana din ochi, iar profa ne vede si zice: "Alexandra, cand termini s-o scobesti in ochi pe colega ta, spune-mi si mie despre ce e vorba in textul x" :))

-> In clasele 6-8 aveam o profesoara de matematica destul de dura, care ne scotea mereu la tabla- teroarea noastra. Cand venea momentul sa intrebe "cine vrea sa iasa la tabla sa rezolve exercitiul?", mereu incercam sa nu fac contact vizual cu ea si de cele mai multe ori imi scapam pixul pe jos ca sa am motiv sa ma aplec sub banca. Profa s-a prins pana la urma de smecheriile astea...

-> In clasa a 10-a, fiind noua in clasa, nu prea imi stiau profesorii numele. O data la ora de istorie, profesorul s-a uitat inspre mine si mi-a zis, fara sa ma numeasca, sa trec la tabla. Eu nu mi-am dat seama daca s-a uitat la mine sau la colega din spate, asa ca nu am reactionat. Trec cateva secunde de tacere mormantala (deobicei nu asteptai de doua ori sa te numeasca proful) cand toti se intrebau pe cine a scos proful la tabla, dupa care el zice "Arte plastice, la voi asteptati invitatii speciale sa treceti la tabla?" Arte plastice eram eu (de acolo veneam), iar atunci am inghetat, stiind ca la mine se refera. Noroc ca am stiut la raspuns.

-> Printr-a 7-a, a8-a, aveam ore de desen. De multe ori chiuleam cu o prietena fiindca aveam chef de aventuri si ne furisam afara din scoala. O data cand am facut asta, a trebuit sa ne intoarcem pentru a doua ora de desen si sa inventam deci o scuza pentru profa ca am lipsit prima ora. Nu sunt prea mandra de ce am facut atunci, dar cred ca tot atunci m-am convins pentru prima oara de calitatile mele de mincinoasa si actrita :)) Am asteptat-o pe profa si cand a venit, am intampinat-o plangand si spunandu-i printre sughituri ca am lipsit prima ora pentru ca am aflat de la mama ca am avut un deces in familie. Am fost de-ajuns de convingatoare incat sa scap fara absenta si sa o si fac pe profa sa ii para rau de mine.


sâmbătă, 22 septembrie 2012

Hello world :)

 

Imi pare rau ca am lipsit o saptamana intreaga, desi mi-a prins bine pauza asta. A inceput scoala.. a fost (re)obisnuirea cu sculatul devreme...adaptarea la noul program...Am avut musafiri, am avut aproape de mine persoane pe care nu le-am mai vazut de 2-3 ani :).

Pentru mine a trecut extrem de greu saptamana. Parca au fost doua! Dimineata, la scoala, orele se scurgeau incet si 5 ore treceau ca 7, iar dupamesele erau pline.

Pentru weekend am si teme, am inceput materia la unele ore, la altele doar am povestit. Am suferit schimbari de profesori, diriginte si director. Au fost lucruri asemanatoare dar si la fel fata de anul trecut. In fata stau 9 luni de scoala, dar care sunt convinsa ca vor trece extrem de repede, asa cum s-a intamplat in fiecare an. Eu deja mi-am facut planuri pe vacanta urmatoare :))

Cam asta am avut de zis... La voi cum a fost prima saptamana de scoala?


sâmbătă, 15 septembrie 2012

Toamna si tag luuung :P

 alexxandrah, alone, art, autumn, cold

Se pare ca, cel putin in Timisoara, a venit toamna cu adevarat. M-am trezit tarziu, afara era intunecat si nici macar perdeaua mea galben-portocalie nu mai lumina camera. S-a facut racoare si nu mai pot dormi cu geamul deschis. E vremea pentru noul anotimp!

Va las cu un tag popular zilele astea. Nu l-am primit de la nimeni, dar mi se pare fain, chiar daca e lung. :)

A to Z things TAG:


A
Age:17
Allergic: nu
Animals: pisica
Actors: muulti.. dar daca e sa aleg numai unul atunci e Johnny Depp

B
Birthday / Birthplace: 4.02.95, Timisoara
Best friends: 2
Body part on opposite sex: piept
Best feeling in the world: cel mai tare feeling ar fi daca am putea zbura! imi si inchipui..
Best weather: racoroasa, vant usor
Been in love: mda
Been on stage: nu
Believe in yourself: nu complet..
Believe in life on other planets: da!
Believe in miracles: da
Believe in God: cred intr-o putere superioara noua, cineva care ne supravegheaza, oricum s-ar numi
Believe in Satan: cred intr-o forta diavoleasca, care face rau din umbra, oricum s-ar numi
Believe in Santa: in spiritul Craciunului..
Believe in ghosts/sprits: da
Believe in Evolution: teoria evolutiei? nu stiu ce sa zic..

C
Candy: de ciocolata
Color: mov
Cried in school: da, who didn't?
Chocolate / Vanilla: chocolate
Chinese / Mexican: hmm.. cred ca niciuna, dar daca e sa aleg atunci mexican.
Cake or pie: cake
Countries to visit: England, USA, Italy, Germany

D
Day or Night: night
Danced: cateodata
Danced in the rain: nu mai stiu.. poate
Danced in the middle of the street: nu cred :))

joi, 13 septembrie 2012

Viitorul...ne surade?

 

Stau si vad cum oamenii mai in varsta se plang de faptul ca nu au reusit sa aiba viata care si-au dorit-o, cum au tot felul de necazuri si nu mai pot repara nimic. Ma doare numai cand ma gandesc ca as putea sa fiu eu in locul lor si sa imi dau seama ca am gresit totul in viata si nu mai am cale de intoarcere, optiuni...

Mi-e frica sincer de decizii... Cea mai mare incercare a mea de pana acum a fost sa ma hotarasc daca plec sau nu de la fostul liceu si ce profil aleg. Anul trecut m-am confruntat pentru prima oara cu luarea unei decizii importante pe cont propriu. In continuare mi-e frica de faptul ca trebuie sa ma decid la ce facultate sa merg. Intru in clasa a 11-a si deja simt ca trebuie sa ma hotarasc incet incet. Problema este ca nu as vrea sa hotarasc gresit si sa ma trezesc ca nu reusesc sa am o slujba buna, ca poate ar fi trebuit sa ma indrept spre un cu totul alt profil.

Stiu ca atata vreme cat sunt in facultate pot sa-mi schimb facultatea sau sa fac doua in acelasi timp, dar ce ma fac daca eu ma trezesc ca nu-mi place sau nu gasesc nimic de facut dupa ce termin facultatea? Viitorul imi sta in fata dar nu se arata prea dragut si primitor. Sunt decizii care incepand de la varsta asta trebuie sa le iau si de care mi-e foarte frica...

Oare o data ce ai ajuns sa ai un job, o familie, sa ai o varsta, oare nu te gandesti uneori la trecut si la deciziile ce le-ai luat? Daca te trezesti intr-o buna zi ca tu ai fi vrut sa fii doctor si nu profesor si simti ca ai vrea sa dai timpul inapoi, sa poti schimba ceva? Oare la varsta a doua mai poti schimba ceva..? Daca ajungi batran si te gandesti ca nu ti-ai trait viata asa cum ti-ai fi dorit si esti acum fragil, bolnav, cu copii plecati in strainatate, uitat de lume?

Uneori tare as vrea sa pot vedea viitorul... :(



Day #1: Alege doua personaje favorite, unul masculin, altul feminin care ai vrea sa le vezi convietuind.
As fi curioasa cum ar trai impreuna doua fiinte supranaturale, de exemplu Harry Potter cu Alice Cullen :p. Unul vrajitor, altul vampir. Sau cum ar fi daca Voldemort s-ar indragosti de Sookie Stackhouse :D Unul vrajitor intunecat, alta half-fairy. Intre doua personaje cu puteri magice ar iesi cu siguranta scantei.

miercuri, 12 septembrie 2012

30 days challenge - partea 3- carti

Am primit un premiu de la Ann, mersi mult! :)



 
Premiul il dau mai departe tuturor celor din blogroll. :)

Am primit si o leapsa- 30 day challenge, de la Ramona. Stiti ca mie imi plac lepsele, iar un 30 day challenge in plus sau unul in minus nu mi-e mare lucru. Din cate se pare nu mai scap de ele :))
De aceasta data este o provocare legata de citit si de carti.

Eu din start va spun ca nu o dau mai departe pentru ca nu prea stiu multe bloguri legate de carti si citit, insa daca cineva o considera interesanta poate s-o preia.

Lista de cerinte este urmatoarea:

luni, 10 septembrie 2012

Cum tratam supranaturalul?

Exista trei tipuri de oameni pe Pamant: visatori, echilibrati si realisti. Realistii, necreativi, cu gandire matematica, nu vor aprecia niciodata sf-urile, visatul cu ochii deschisi, dorintele aproape imposibile etc. Visatorii sunt acele persoane care aproape ca cred in orice, isi creeaza in mintea lor lumi imaginare, nu sunt foarte legati de pamant, vor aprecia mereu povestile supranaturale. Adesea ii asociem cu poetii, geniile neintelese si artistii, dar nu e o regula.

Asa.. nu vreau sa mai lungesc cu introducerea. Eu as zice ca sunt genul de persoana echilibrata, dar cu tendinte puternice si adese spre visat. Sunt genul de persoana care se poate scufunda cu totul intr-o lume imaginara, isi doreste cu ardoare sa existe supranaturalul si se rupe de realitate foarte usor. Cu toate acestea nu ajung pana la nebunie :))..

Unde vreau sa ajung? Pai vreau sa ma confesez: eu cand incep o carte super faina (ex.: Harry Potter), un serial super fain (ex.: The Vampire Diaries) sau un film super tare (ex.:X-Men), incep sa visez cu ochii deschisi o gramada, imi imaginez ca personajele chiar exista, cateva zile sunt ca in transa..
Imi place fictiunea, defapt imi place supranaturalul, fantasticul, fabulosul, mitologia, sf-ul si tind sa ma las captivata, poate peste masura, de actiune. Imi place sa cred ca ar exista vampiri, vrajitori, oameni cu puteri supranaturale. De-a lungul timpului am trecut prin mai multe faze: faza Witch (obsedata de vrajitoare), faza H20 (ma imaginam sirena), faza X-men (imi exersam superputerile prin casa), faza Harry Potter (mai trebuie sa zic?), faza Twilight ( ma visam transformata in vampir), faza TVD si pana in prezent.

Sa dau exemplul de acum: v-am zis ca am inceput True Blood, nu? Pai eu de joi de cand l-am inceput, am vazut 3 sezoane si jumatate, iar noaptea nici nu mai reusesc sa visez altceva decat chestii legate de vampirii din serial. M-a cuprins din nou frenezia vampirilor, de care scapasem in primavara cand s-a incheiat TVD. Trebuie sa recunosc: vampirii sunt personajele supranaturale pe care pur si simplu le iubesc :) Acum sunt ceva de genul: wallpaper true blood pe calculator, wallpaper true blood pe telefon, colti si sigla true blood desenate prin jurnal..:))


Voi cum sunteti? Cat de tare va lasati cuprinsi de actiunea unei carti/unui serial/unui film cu tematica supranaturala? Sunteti genul realist sau visator? Sunt sanatoasa la cap? :))

vineri, 7 septembrie 2012

Rechizite si altele


Saptamana trecuta, pe cand inca nu stiam de faptul ca s-a amanat inceperea scolii, mi-am facut ca orice elev constiincios raita prin supermarket, la sectorul de rechizite :D E singura parte care-mi place legat de inceputul scolii. De la 7 ani, momentul cand trebuie sa imi cumpar noi caiete, instrumente de scris etc, este un "ritual" asteptat cu sufletul la gura in timpul verii.

Din pacate, acum nu-mi mai trebuie sa-mi cumpar altceva decat niste caiete si eventual niste pixuri. Nu mai am de schimbat stiloul, nu-mi mai trebuie o trusa noua de carioci, nici un penar nou.. Cu toate acestea nu ma pot abtine sa nu pipai toate creioanele colorate si pachetele de plastilina cand trec pe langa ele. Stiu ca suna pueril si stupid, dar mi-e dor parca de vremurile cand imi trebuiau acele lucruri si mai aveam la ce sa le folosesc. Nu ca acum nu m-as mai putea distra cu niste plastilina..:)

Ceea ca ma enerveaza cand ma uit la rechizite, este ca sunt o gramada de caiete cu coperti oribile, stupide, si de cele mai multe ori cele mai decente caiete sunt acele caiete cu coperta goala, studentesti. Deasemenea ma plictiseste sa vad, inca, atatea penare, stilouri, genti cu Hannah Montana sau magicienii din Waverly Place.. nu stiu, mi se par depasite..dar banuiesc ca pentru copilasii din ziua de azi, ele reprezinta un fel de Donald Duck sau Mickey Mouse ale epocii noastre, un fel de desene clasice ale secolului 21.

In fine.. acum biroul e pregatit sa accepte noile manuale, caci l-am curatat inca de prin iulie :)). Caietele sunt cumparate, eu sunt echipata asa ca mai trebuie numai sa inceapa scoala...


Intre timp, ca sa profit de zilele astea libere si plictisitoare, mi-am zis sa ma apuc de un nou serial. Am terminat HIMYM de mult, Pretty Little Liars au intrat in pauza, asa ca mi-am zis sa ma apuc de ceva care am amanat de mult, si care nu m-a atras acum cativa ani cand a inceput: True Blood :D Termin sezonul 1 si pot sa zic ca-mi place serialul mult (numai de Sookie nu-mi place). Ma enerveaza totusi cat e comparat cu TVD. Ambele sunt awesome! <3 p="p">


P.S. Banuiesc ca ati observat ca de ceva timp am pus un nou poll in stanga. V-as ruga sa votati caci sunt curioasa. Voturile mele au mers pentru "vremea racoroasa", "pentru culorile ei", "incep serialele favorite", "pentru starea de melancolie" si "imi plac trendurile de toamna".




Day 30 - Your favourite song at this time last year
iata ca am ajuns si la ultima zi..nu-mi aduc exact aminte ce ascultam toamna trecuta..
abia toamna tarzie-iarna 2011 am inceput sa fiu obsedata de Bon Jovi, Nirvana..
cel mai probabil asta a fost cantecul meu favorit anul trecut pe vremea asta:
Lady Gaga- You and I 

miercuri, 5 septembrie 2012

Extrase de pe podiumurile de moda


Nu prea am inspiratie si sunt intr-o stare cam proasta zilele astea.. Ma rog..
Vroiam sa comentez putin niste poze de pe catwalk cu moda fall-winter 2012-2013.
Uitati-va si voi la pozele urmatoare si spuneti: cine naiba ar purta, macar la o petrecere, machiajele urmatoare. Mie mi se par kitschoase si dezgustatoare chiar si pentru podium si nu le privesc ca pe vreo opera de arta (p.s. sunt deschisa la minte in privinta machiajului si a artelor, dar unele lucruri chiar nu au bun gust).


                                               
La asta nu e vorba atat de machiaj, cat de faptul ca ii sta ca naiba.. si sprancele alea? Nu prea imi place culoarea rujului.. E parerea mea..

                                                      
Nici macar nu am sa comentez de cum arata modelul, ci de buzele acelea. Ziceti ce vreti, dar mi se par oribile, chiar si privindu-le ca pe un machiaj artistic.

 
Sper ca parul purtat asa "lins", la propriu, sa nu devina o moda si sa vezi fetele umbland asa pe strada. Arata nespalat, deloc fashion.


NUU! Daca la celalte poze m-ati putut contrazice, la asta sa nu o faceti! E oribil si punct. Felul in care arata machiajul de aproape, pe pleoape, ihh...combinatia de culori.. si ridicata pana la sprancene.. sper ca lumea realizeaza ca machiajul asta trebuie sa ramana pe podium.. sau la circ :|


luni, 3 septembrie 2012

Nimic nu e pe gratis

 

Astazi mi-am descarcat un program de editare video care parea sa cuprinda destule functii si promitea multe. Si m-am pus si am lucrat o zi intreaga la un filmulet, iar intr-un final cand am vrut sa-l salvez si sa-l scot intr-un format, programul m-a anuntat ca imi va pune un watermark fix in mijlocul imaginii pentru ca programul e ne activat. Ca sa-l activez ar trebui sa introduc nu stiu ce cod, care bineinteles se cumpara.

Na si in felul acesta mi-am pierdut o zi intreaga si mi-am omorat o gramada de nervi, ca la final sa ma trezesc ca defapt programul nu mi-a facut lucrul decat pe jumatate. Asa ma intreb de ce Dumnezeu l-au mai si dat pentru descarcare gratuita daca nu poti sa duci treaba pana la capat..?

Si stau si ma gandesc ca nimic (bun) nu e pe gratis. Nimeni nu te ajuta pe gratis, nimeni nu-ti da ceva pe gratis. La fel a fost si faza aia cu ACTA, cand s-au plans astia de pirateria pe internet. Acum pe bune? Sa trebuiasca sa dai cate un dolar pe fiecare piesa? Oricum artistii castiga destul din concerte, reclame etc. Cu filmele e la fel.. mare scofala ca le vedem online sau le downloadam.. oricum cinema-urile sunt pline (mai ales in America).

Daca rogi pe cineva sa-ti retina un loc, sau sa-ti faca nu stiu ce favoare, te trezesti ca-ti cere ceva in schimb. Pai da cum sa fii amabil si generos? Generozitate? Ce e aia?

Eu inteleg ca atunci cand fabrici un produs vrei sa castigi bani de pe urma lui (cum e cazul programelor), insa anunta de la inceput ca programul costa, cat costa, si nu fa diverse tertipuri. Cum fac in general programele antivirus.. le instalezi/cumperi si dupa un an te anunta ca trebuie sa iti iei altul (am patit asta).

In fine... intrebare: puteti sa-mi recomandati un program de editat video care sa taie, lipeasca, insereze foto, audio si text, care sa-l pot gasi de downloadat gratis, versiune completa (nu trial), pe internet?

sâmbătă, 1 septembrie 2012

Inca o saptamana de vacanta

Si... surpriza:

Scoala incepe pe 17 septembrie, nu pe 10.
Am fost anuntata de o colega, fiindca astia la stiri nu vorbesc decat de nunta lui Eba, sau cel putin eu n-am auzit nimic de felul la televizor.



Ma bucur totusi ca se amana scoala pentru ca am mai mult timp sa ma bucur de toamna, fara sa am scoala pe cap :) Inca o saptamana de mers la bazin in fiecare zi, inca o saptamana de lalait, inca o saptamana de uitat seara pana la tarziu la MASH pe vplay si ras fara nicio grija, inca o saptamana in care vremea are timp sa devina mai racoroasa.

Voi cum veti profita de aceasta saptamana? :)


vineri, 31 august 2012

500 de zile de vara!


Weekendul trecut m-am uitat la un film interesant, la care am ajuns prin intermediul unei melodii :D
Se numeste 500 days of Summer si este vorba despre o poveste de dragoste fara clasicul happy end. Filmul se doreste a fi comedie, dar nu este tipul de comedie cu aceleasi clisee amuzante. Eu as zice ca mai mult este drama romantica. Nu sunt inca convinsa daca iubesc sau urasc filmul :)) Probabil ceva intre. Depinde de cum il iei, unora s-ar putea sa nu le placa, altora da.

Ce mi-a placut:
  • felul in care este prezentat filmul.. interesant, fara ordine cronologica, ca un jurnal. Chiar sunt 500 de zile in care se prezinta evolutia unei relatii sortita esecului a unui tip ce crede in dragostea adevarata cu o tipa, Summer (Zoey Deschanel), care nu crede in dragoste.
  • nu mi s-a parut un cliseu filmul.. tocmai datorita finalului
  • finalul deschis.. mi-a placut aluzia la alte 500 de zile de... Autumn :) Veti vedea
  • muzica, muzica :D
  • inceputul :  

The following is a work of fiction. Any resemblance to persons living or dead is purely coincidental. 
Especially you Jenny Beckman. 

Bitch. 


 
Ce nu mi-a placut:
  • Nu stiu totusi de ce este considerat filmul o comedie romantica.. cand spui comedie romantica te gandesti la ceva la care te prapadesti de ras si te poti duce cu iubitul.. un film usor si cu happy end, un film unde sa ai loc de pupaturi cu iubitul...Dar acest film, da, are replici amuzante, chiar bine gandite, dar sunt parti destul de heavy care eclipseaza orice nuanta de amuzament. 
  • Parca intr-un fel m-au enervat personajele.. nu mi-a placut deloc de tipa aia, Summer. Am stiut de la inceput ca e o bitch. Iar finalul mi-a confirmat asta. A fost o scena incredibil de bitchy, ah!
  • Hainele ce le purta Summer :|

Concluzie: Risc daca vi-l recomand. S-ar putea sa va placa sau nu. Eu mi-am asumat riscul :) Oricum daca vreti sa-l vedeti, uitati-va acum la el,  mi se pare timpul potrivit, la final de vara.



 Day 27 - A song that you wish you could play
mi-as dori sa stiu sa cant la chitara cele mai bune piese rock.. sau la tobe :D


joi, 30 august 2012

Perfectiunea ne face superiori?

 mona-101123005
Imi doresc sa arat mai bine, sa am picioare mai frumoase, sa am bust mai mare... Noi toti ne dorim sa fim mai buni, perfecti. Dar pana la urma pentru ce?
Daca stam si ne gandim ca sunt atatea persoane urate, grase, cu picioare strambe, cu strabism etc, oameni care au defecte de la mama natura pe care le pot corecta cu greu, de ce incercam sa tot fim perfecti? Ne face superiori?

Am vazut persoane (tipe si tipi) frumoase, aproape perfecte care se uitau de sus la persoane mai putin frumoase, cu defecte fizice. In felul acesta se creeaza diferente si trepte..sociale. Nu numai banii creeaza diferente, ci si aspectul fizic. De multe ori persoanele care nu sunt asa atragatoare se simt nemultumite si inferioare, aceasta impiedicandu-le sa aiba curajul de a-si arata calitatile psihice.

Pana la urma raspunsul la intrebarea "de ce vrem perfectiune?" ar fi urmatorul: ne lasam influentati de vedete, de modele, de pozele lor perfecte unde sunt retusate mai mult decat este necesar in photoshop. Ne uitam la pozele lor, le vedem asa superbe si eliminam din minte detaliul ca fiecare om are macar un defect, dar pe acela nu il scoate in evidenta, il ascunde. Nu zic sa nu cautam sa ne infrumusetam, insa de ce aspiram pentru absolut?

Spre exemplu mie nu-mi plac picioarele mele. Ma plimb pe strada si vad la un moment dat un om in scaun cu rotile, sau pe acei cersetori cu picioare mutilate.. ma face sa ma gandesc ca "Doamne ajuta, macar nu sunt handicapata si pot merge!". Dupa alte minute de mers, vad in fata mea o tipa cu picioare frumoase, drepte, fara imperfectiuni ale pielii..ma gandesc ca "off.. de ce nu am si eu picioare normale, ca ea?"... Pana la urma cred ca toata dorinta asta pentru perfectiune e o chestie ce tine de comparatie. Ne comparam mereu si mereu.. vrem sa fim ca ceilalti, sa fim mai aspectuosi ca ceilalti...

Daca tu erai singurul om pe Pamant, iti mai pasa de cum arati?


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...